Elena Mateescu, directorul general al Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), a anunțat duminică, în direct la România TV, prelungirea codului galben de vreme de iarnă până de Bobotează. În următoarele zile, în cea mai mare parte a țării sunt așteptate noi precipitații sub formă de ninsoare și lapoviță, cu depunerea unui nou strat de zăpadă.

Elena Mateescu (ANM) actualizează prognoza meteo: zăpadă consistentă și viscol în toată țara
În exclusivitate la România TV, Elena Mateescu, directorul general al ANM, a actualizat prognoza meteo pentru săptămâna viitoare. Aceasta a anunțat că stratul de zăpadă va fi consistent, de 20-50 cm, nu doar în zona montană, ci și în regiunile deluroase din Transilvania și Maramureș, unde se așteaptă 5-15 cm.

De asemenea, vor fi precipitații mixte în Banat, Oltenia, Muntenia și pe arii restrânse în Crișana, Moldova și Dobrogea, favorabile formării poleiului. La munte, intensificările de vânt vor atinge rafale de 70-80 km/h, viscolind ninsoarea.

„În cazul celor două atenționări meteorologice, de cod galben și portocaliu aș menționa în special zona de munte a județelor Caraș-Severin, Mehedinți, Gorj și Hunedoara, unde vor fi ninsori abundente, strat de zăpadă consistent, de 25-30 de centimetri, iar la altitudini mari, rafale de 80-90 de kilometri pe oră, unde va fi viscol puternic și vizibilitate redusă. Aceste avertizări au fost prelungite până marți dimineață la ora 10:00″, a declarat duminică Elena Mateescu (ANM).

Elena Mateescu, directorul general al Administrației Naționale de Meteorologie, a declarat în exclusivitate la România TV că un cod galben va fi valabil de luni până marți dimineață, la ora 10:00, în cea mai mare parte a țării, cu excepția sudului Olteniei, sudului Munteniei și Dobrogei. Fenomenele vizate includ ninsori, lapoviță, condiții favorabile pentru polei și ghețuș, cantități de apă de 10-20 l/mp, strat de zăpadă și rafale puternice de vânt, cu ninsoarea viscolită și vizibilitate redusă.

„Codul galben, de luni, până marți dimineață la ora 10:00, cu extindere în cea mai mare parte a țării, exceptând sudul Olteniei, al Munteniei, dar și Dobrogea, va fi reprezentat de fenomenele specifice sezonului și datei din calendar, cu ninsori, lapoviță, condiții favorabile pentru polei și ghețuș, cantități de apă de 10-20 l/mp, strat de zăpadă și rafale de vânt cu viteze semnificative, ninsoarea fiind viscolită și vizibilitatea redusă“, a spus, în exclusivitate la România TV, Elena Mateescu, directorul general al Administrației Naționale de Meteorologie.

Vortexul polar slăbește în ianuarie 2026. Frigul arctic se extinde și spre Europa
Cele mai recente prognoze meteo arată că vortexul polar intră într-o fază de instabilitate în ianuarie 2026, ca urmare a unui nou episod de încălzire stratosferică, potrivit Severe Weather.

De obicei, vortexul polar acționează ca un „capac” de vânturi puternice care menține aerul foarte rece blocat în zona Arctică. În prezent, modelele indică o încercare inițială de întărire a circulației, urmată de o perturbare la mijlocul lunii ianuarie. Această slăbire permite deformarea vortexului și favorizează deplasarea maselor de aer arctic către latitudini mai joase, inclusiv în Europa.

Încălzirea stratosferică reprezintă elementul-cheie al acestui fenomen, fiind prognozată o creștere accentuată a temperaturii și presiunii la altitudini de 20–30 km. Temperaturile în zona polară ar putea depăși cu 20–30°C valorile normale, exercitând o presiune majoră asupra structurilor vortexului polar.

Chiar dacă nu este o încălzire stratosferică majoră, acest episod este suficient pentru a încetini vânturile vortexului polar, a-i distorsiona forma și a crea „brațe” de aer rece care se pot extinde spre America de Nord și Europa.

Schimbările inițiale se resimt în straturile superioare ale atmosferei și coboară treptat către troposferă, proces estimat să dureze 1–2 săptămâni. Modelele actuale indică că semnalele de slăbire a vortexului vor ajunge în atmosfera joasă în a doua parte a lunii ianuarie.

Pentru Europa, aceasta va marca o tranziție de la un început de lună mai blând și variabil, influențat de mase atlantice, către o perioadă mai rece, cu aer arctic venind din nord și nord-vest. Temperaturile vor fi sub media normală, iar vremea va fi mai instabilă, în special în regiunile centrale, nordice și estice.

România, expusă la frigul arctic în a doua parte a lunii ianuarie: temperaturi sub medie și ninsori persistente
România se află într-o poziție favorabilă pentru a resimți efectele tiparului atmosferic generat de slăbirea vortexului polar. Pe măsură ce aerul rece pătrunde spre sud-estul Europei, este posibilă o răcire semnificativă după mijlocul lunii ianuarie.

Temperaturile ar putea rămâne sub valorile normale pentru perioade mai lungi, cu episoade de ger mai ales în regiunile estice și nordice ale țării. În contextul unor sisteme de presiune joasă din bazinul Mediteranei sau din zona Mării Negre, aerul rece poate favoriza și ninsori persistente.

Specialiștii subliniază că nu este vorba doar de un episod scurt de frig, ci de un cadru atmosferic care poate genera mai multe valuri reci succesive. Modelele indică un tipar mai rece în a doua jumătate a lunii ianuarie, posibil continuând și la începutul lunii februarie, detaliile locale urmând a fi clarificate mai aproape de momentul respectiv.