Ministerul Educației introduce două ore obligatorii de pregătire remedială pe săptămână pentru cadrele didactice din învățământul primar, începând cu anul școlar 2025-2026, prin Legea nr. 141/2025 („Legea Bolojan”). Măsura, prima modificare semnificativă a normei didactice din 1995, a stârnit controverse în rândul profesorilor, în lipsa unor studii publice care să susțină decizia.

O schimbare majoră în programul cadrelor didactice
Ministerul Educației a anunțat o schimbare importantă în organizarea orelor pentru învățământul primar: începând cu anul școlar 2025-2026, cadrele didactice vor fi obligate să acorde două ore pe săptămână de pregătire suplimentară gratuită pentru elevi.

Măsura este prevăzută de Legea nr. 141/2025, denumită „Legea Bolojan”, și reprezintă prima modificare semnificativă a normei didactice din 1995.

„în atribuțiile postului didactic de învățător/institutor/profesor pentru învățământul primar se includ obligatoriu 2 ore/săptămână de pregătire remedială”.

Extinderea normei didactice
Practic, norma cadrelor didactice din primar, stabilită inițial la 18 ore pe săptămână, va fi majorată cu două ore dedicate remedierii dificultăților de învățare ale elevilor. Ministerul Educației precizează că aceste ore sunt obligatorii, iar responsabilitatea acordării lor intră oficial în fișa postului învățătorilor și profesorilor de școală primară.

Decizia a stârnit deja reacții mixte în mediul educațional, mai ales din cauza lipsei unei evaluări publice care să susțină necesitatea acestei modificări. Edupedu.ro semnalează că analiza solicitată Institutului de Științe ale Educației a fost, de fapt, cenzurată, invocându-se nevoia unui „peer review”, după ce datele obținute contraziceau argumentele oficiale prezentate de ministrul Daniel David.

O povară suplimentară pentru cadrele didactice
Criticii măsurii subliniază că modificarea, deși aparent benefică pentru elevi, introduce o povară suplimentară pentru cadrele didactice, fără a oferi claritate asupra resurselor necesare sau impactului pe termen lung asupra programului școlar.

Pe de altă parte, susținătorii argumentează că orele remediale vor sprijini elevii cu dificultăți și vor reduce decalajele de învățare în primar.

Meditațiile, moneda de schimb pentru liceele de top din România
Pentru mulți elevi români, drumul către liceele de elită trece prin sălile de meditații, unde orele suplimentare costă sute de lei și cer sacrificiu financiar și temporal din partea părinților. Paul Angheloiu a reușit să prindă un loc la liceul de informatică din Cluj-Napoca după doi ani de pregătire intensivă, plătită „din greu”.

 „Între 150 – 200 de lei ședința. O sumă destul de consistentă, se adună în timp.”, spune tatăl acestuia.

Oficial, doar o mică parte din această industrie este raportată și impozitată. Ultimele date ANAF arată că peste 12.000 de profesori și-au declarat veniturile din meditații, în valoare totală de peste 319 milioane de lei, cele mai mari sume înregistrându-se în București, Cluj și Brașov.

Specialiștii estimează însă că piața reală este cel puțin dublă, ajungând la aproximativ 750 de milioane de lei anual.

Unii profesori au ales să își organizeze activitatea ca pe o afacere, pentru a oferi profesionalism și încredere părinților. Diana Bondar, din Oradea, predă istorie și geografie prin intermediul unui SRL.

Alți dascăli preferă PFA-uri sau centre specializate, unde plata se face prin factură lunară.