Un român cu 35 de ani de vechime poate primi în plus, la pensie, până la 506 lei net pe lună față de altul cu doar 25 de ani de muncă, chiar dacă ambii au avut salarii similare.

Diferența vine din punctele de stabilitate, un bonus introdus prin Legea nr. 360/2023 a pensiilor publice, despre care mulți dintre cei care îl primesc nu știu cum funcționează exact. Nu este o sumă fixă, ci un calcul automat care recompensează fiecare an în plus față de pragul de 25 de ani contributivi.

Iată cum funcționează, ce sume concrete poți obține și de ce decizia de a mai munci câțiva ani peste vârsta de pensionare poate aduce sute de lei în plus la pensie, lună de lună, până la sfârșitul vieții.

Ce sunt, de fapt, punctele de stabilitate
Punctele de stabilitate reprezintă o nouă componentă a calculului pensiei publice, introdusă de Legea nr. 360/2023, aplicabilă din 1 septembrie 2024. Logica este simplă: pentru fiecare an contributiv lucrat peste pragul de 25 de ani, statul acordă puncte suplimentare la pensie. Sistemul a fost gândit ca un stimulent pentru cei care continuă să muncească chiar și după ce ar fi avut dreptul la o pensie standard.

Punctele de stabilitate se adaugă la punctele contributive (cele rezultate din salariile pe care s-au plătit contribuții) și la cele asimilate (perioade de școlarizare, stagiu militar, șomaj). Cuantumul lor depinde strict de numărul de ani contributivi acumulați, nu de salariul avut. Asta înseamnă că un brancardier cu 35 de ani de muncă primește același număr de puncte de stabilitate ca un medic primar cu același număr de ani de vechime contributivă.

Formula concretă: 0,50, 0,75 și 1 punct pentru fiecare an
Conform datelor publicate oficial de Casa Națională de Pensii Publice, punctele de stabilitate se acordă astfel: 0,50 puncte pentru fiecare an realizat peste 25 de ani, până la 30 inclusiv; 0,75 puncte pentru fiecare an realizat peste 30, până la 35 inclusiv; un punct întreg pentru fiecare an realizat peste 35 de ani. Punctele se acordă proporțional și pentru fracțiunile de an, ceea ce înseamnă că fiecare lună suplimentară de muncă peste pragul de 25 de ani aduce puncte de stabilitate.

Pentru o lună lucrată în intervalul 26-30 de ani de vechime, bonusul este de 0,04167 puncte. Pentru o lună din intervalul 31-35, este de 0,06250 puncte. Iar pentru o lună din intervalul peste 35 de ani, este de 0,08333 puncte. Fiecare zi de muncă peste pragul de 25 de ani contează: 0,00139 puncte pentru intervalul 26-30, 0,00208 puncte pentru 31-35 și 0,00278 puncte pentru anii peste 35.

Cifre concrete: cât primește o asistentă medicală
Pentru o asistentă medicală principală cu studii superioare care a lucrat 35 de ani în sistemul public, calculul punctelor de stabilitate se face în două intervale. Anii 26-30 (5 ani) × 0,50 puncte = 2,5 puncte de stabilitate. Anii 31-35 (5 ani) × 0,75 puncte = 3,75 puncte de stabilitate. Total: 6,25 puncte suplimentare la pensie.

Aceste 6,25 puncte se înmulțesc cu valoarea punctului de referință, care în 2026 este de 81 lei. Rezultatul: 506 lei suplimentar pe lună, până la sfârșitul vieții pensionarului. La valoarea estimată a punctului de referință în 2030 (probabil 95-100 lei, după indexările cu inflația), aceeași asistentă ar primi peste 600 lei lunar suplimentar, doar din punctele de stabilitate.

De ce mulți pensionari pierd acest bonus
Punctele de stabilitate se acordă automat de către Casa Națională de Pensii Publice, pe baza dosarului depus la momentul pensionării. Există însă câteva situații în care pensionarii pierd, parțial sau total, dreptul la aceste puncte.

Prima cauză: dosare incomplete. Adeverințele de vechime emise de angajatori vechi (în special pentru perioadele anterioare anului 2001, când datele nu erau complet digitalizate) pot lipsi sau pot conține erori. Fiecare lună neînregistrată corect înseamnă puncte de stabilitate pierdute.

A doua cauză, mai puțin cunoscută: punctele de stabilitate nu se acordă pentru perioadele în care pensia se cumulează cu venituri asigurate. Dacă o persoană pensionată continuă să lucreze, anii respectivi nu produc puncte de stabilitate, chiar dacă se plătesc contribuții. Asta înseamnă că, pentru cei care doresc să maximizeze pensia, este important ca pensionarea efectivă să se facă după acumularea cât mai multor ani contributivi, nu înainte.

A treia cauză: stagiile asimilate. Anii de școlarizare (facultate), stagiul militar, perioadele de șomaj indemnizat sunt recunoscute ca vechime, dar nu produc puncte de stabilitate, fiindcă nu sunt contributive.
Pentru o femeie care a făcut facultate de medicină (6 ani) și a urmat un rezidențiat (4 ani), primii 10 ani de carieră nu generează puncte de stabilitate, chiar dacă în carnet apar ca vechime totală.

Cum verifici dacă primești corect punctele de stabilitate
Pentru pensionarii deja stabiliți, verificarea se face prin solicitarea unei copii a deciziei de pensie de la casa județeană de pensii. Decizia trebuie să detalieze toate componentele punctajului: contributiv, asimilat și de stabilitate. Dacă punctele de stabilitate lipsesc sau par insuficiente față de calculul personal, există dreptul la contestație. Termenul: 45 de zile de la data comunicării deciziei. După acest termen, contestația devine mai dificilă, dar nu imposibilă, conform Casei Naționale de Pensii.

Pentru cei care nu au ieșit încă la pensie, verificarea se poate face prin cererea unei „adeverințe de stagiu de cotizare” de la casa județeană de pensii din raza domiciliului. Acest document arată exact câți ani contributivi sunt înregistrați în baza de date a CNPP până la momentul cererii. Dacă numărul este sub așteptările personale, este momentul să se completeze dosarul cu adeverințe de la angajatorii pentru care nu există date digitalizate.

O verificare suplimentară merge prin platforma online a CNPP, unde fiecare asigurat poate accesa, pe baza unei autentificări securizate, propriul dosar electronic. Acolo se văd contribuțiile lunare din 2001 până în prezent, cu salariul brut din care s-au calculat. Pentru perioadele anterioare anului 2001, datele se verifică direct la casa județeană, pe baza carnetului de muncă.

Strategii practice pentru a maximiza punctele de stabilitate
Prima strategie, cea mai simplă: amânarea pensionării. Pentru o asistentă medicală care îndeplinește condițiile de pensionare la 62 de ani (vârsta actuală pentru femei) cu 30 de ani de vechime, fiecare an de muncă suplimentar adaugă 0,75 puncte de stabilitate (echivalent 60 lei net lunar la pensia viitoare). Patru ani suplimentari de muncă (până la 66 de ani) înseamnă 3 puncte suplimentare = aproximativ 240 lei net pe lună la pensie, plus salariul primit între timp.

A doua strategie: completarea dosarului cu venituri nepermanente valorificate. Pentru cei care au făcut gărzi, plata cu ora, ore suplimentare sau acord global, există dreptul la valorificarea acestor venituri în calculul pensiei, conform noii Legi nr. 360/2023. Adeverințele necesare se obțin de la fostul angajator (sau, în lipsa acestuia, de la arhivele desemnate) și se depun la casa județeană de pensii pentru recalculare. Diferența de pensie după recalculare poate ajunge la 200-400 lei suplimentar pe lună.

Combinația care produce pensia maximă
Pentru a obține o pensie cât mai mare, trei elemente trebuie să se combine.
Primul: salarii cât mai mari (mai ales în ultimii ani de carieră, când punctajul anual este cel mai mare).
Al doilea: stagiu contributiv cât mai lung, cu cât mai mulți ani peste pragul de 25.
Al treilea: completarea dosarului cu veniturile nepermanente recunoscute (gărzi, plata cu ora, premii, prime cu caracter contributiv).

Nu se aplică tuturor: situațiile excluse
Punctele de stabilitate au câteva limitări importante. Conform Legii 360/2023, nu se acordă pentru perioadele în care pensia se cumulează cu venituri asigurate (cu excepția anumitor cazuri speciale). Asta înseamnă că, dacă o persoană se pensionează la 65 de ani și apoi continuă să lucreze, anii suplimentari de muncă nu mai produc puncte de stabilitate, chiar dacă plătește contribuții pe acea perioadă.

De asemenea, punctele de stabilitate nu se acordă pentru stagiile non-contributive (școlarizare, stagiu militar, șomaj indemnizat). Doar anii lucrați efectiv, pe contracte de muncă sau alte forme de angajare cu plata contribuțiilor, contează pentru calculul punctelor de stabilitate.

Pentru pensiile speciale (de serviciu, militare, magistrați), calculul se face după alte formule, prevăzute în legi separate, iar punctele de stabilitate nu se aplică. Sistemul descris în acest articol se referă strict la pensia publică standard, calculată în baza Legii 360/2023, care acoperă marea majoritate a pensionarilor români.

Verificarea, primul pas concret pentru fiecare angajat
Indiferent de vârsta actuală, primul pas pentru cei care vor să maximizeze pensia este verificarea stagiului de cotizare. Pentru persoanele active care au peste 45 de ani, această verificare ar trebui făcută cel puțin o dată la 5 ani, pentru a corecta din timp eventualele erori sau lipsuri din baza de date a CNPP. Pentru cei aproape de pensie (peste 55 de ani), verificarea se face anual.

Punctele de stabilitate rămân, în acest moment, una dintre cele mai mari oportunități de creștere a pensiei pentru românii care au lucrat mult în viață. Pentru o femeie cu 35-40 de ani de vechime, suma adăugată la pensie poate depăși o șase de lei pe lună, diferență care, peste 15-20 de ani de pensie, se traduce în zeci de mii de lei suplimentari. Cunoașterea regulilor și verificarea atentă a dosarului sunt singurele modalități de a vă asigura că primiți tot ce vi se cuvine.