1 aprilie este o zi in care se fac diferite farse sau pacaleli. Trimiterea la o intalnire inutila a prietenilor sau alte farse similare sunt cunoscute, in cele mai multe tari europene, inca din secolul al XVI-lea.

Originea sarbatorii de 1 aprilie este plasata de unii istorici in Evul Mediu, cand Sfantul Sisoe, un pustnic egiptean prieten cu mai cunoscutul Antonie cel Mare, obisnuia sa-l pacaleasca pe aceasta data pe Sfantul Antonie, sustinand ca l-a vazut pe diavol usurandu-se in strachina cu mancare a acestuia sau prefacandu-se ca a reusit sa invie din morti diverse victime ale unei epidemii de ciuma.

O alta explicatie este legata de un alt sfant cu simtul umorului, Sfantul Fesbuchie, care locuia in apropierea unui iaz in care scufundase cativa busteni si pe care mergea la inceputul lunii aprilie dandu-le impresia pelerinilor ca poate merge pe apa, asemenea lui Isus. In fine, o alta explicatie arata ca in anul 1564 regele Carol al IX-lea al Frantei ar fi mutat serbarea Anului Nou de pe data de 1 aprilie pe data de 1 ianuarie. Intrucat la vechiul An Nou (1 aprilie) se obisnuia sa se imparta cadouri, s-a continuat impartirea de cadouri si dupa anul 1564, dar sub forma unor farse si glume nevinovate.