Cetatea de la Stânceşti judeţul Botoşani, veche de peste 2500 de ani, stârneşte şi astăzi interesul oamenilor de ştiinţă dar şi a vânătorilor de comori. Pe lângă poveştile cu fantome şi vaiete ale localnicilor în uriaşa aşezare a fost descoperită şi o misterioasă comoară din aur, ascunsă sub un bordei dacic. De aproape 40 de ani, specialiştii încearcă să descifreze simbolistica pieselor dinaur masiv.

În localitatea Stânceşti la 13 kilometri de municipiul Botoşani, pe un tăpşan în coastaă pădurii, acoperit vara de lanuri de porumb, se află cel mai mare complex fortificat al traco-geţilor din Moldova. Din cele două cetăţi care comunicau una cu cealaltă printr-o poartă comună, şi se întindeau pe mai bine de 50 de hectare au mai rămas doar uriaşele valuri de pământ care străjuiesc şi astăzi vechea incintă dar şi legendele şi misterele care circulă în jurul lor.

”Stâncile” lui Burebista

Cetăţile au fost cercetate doar în 1970, de o chip de arheologi ieşeni condusă de Adrian şi Marilena Florescu. După 1990, cetatea a fost pur şi simplu retrocedată bucată cu bucată sătenilor şi transformată în câmpuri agricole. Bătrânii, adică localnicii ce au mai mult de 85 de ani, vorbesc cu evlavie de acest loc magic pentru ei şi spun că nu ar îndrăzni niciodată să bage plugul în incinta sacră. Delatfel ei sunt şi singurii care mai ştiu povestea cetăţilor.

”Aici pe câmp lângă pădure, o fost o mare cetate a dacilor. Mi-au spus bunicii şi ei la rândul lor o ştiu de la moşii lor. Se zice că noi din dacii ăştia ne tragem şi de la ei vine numele de Stânceşti. Că erau oamenii lui Burebista, marele domn al dacilor şi ei apărau hotarul de invadatori. Şi când a venit Burebista şi a văzut ce oameni tari erau şi cum apărau ei de toţi pământurile, le-a spus: de azi înainte voi vă veţi chema Stânceşti că sunteţi tari ca stâncile şi nu vă pleacă nimeni”, povesteşte cu mândrie, moş Vasile, un octogenar din Stânceşti. Dincolo de legendă pentru istorici, cetatea este încă un mister.

Există supoziţii prin care cetatea ar fi fost o capitală a unei formaţiuni de tip statal traco-getic, în acest sens fiind numeroase dovezi ale schimburilor economice cu cetăţile greceşti, dovezi descoperite de arheologi în urma săpăturilor din anul 1970. Totodată cetatea avea un bogat inventar de arme şi unelte agricole, vase, podoabe şi obiecte de cult. Cetatea a fost explorată însă numai în proporţie de 10%, restul cetăţii rămânând un mister neexplorat. ” Din ceea ce a fost cercetat, se pare că cetatea traco-getică de la Stânceşti a avut un rol defensiv, rol dovedit prin prezenţa întăriturilor, val de pământ cel mai probabil cu palisadă dar şi prin numeroasele armele descoperite în incintă, vârfuri de săgeată, vârfuri de lance, suliţă”, spune arheologul botoşănean Daniel Ciucălău.

Comoara misterioasă şi urletele nopţii

Un mister rămân şi locuitorii acestei cetăţi. Unii specialiştii spun că ar fi vorba de acei războinici-lup, ”daos”, prezenţi în scrierile antice, care şi-au ridicat cetăţi în calea invadatorilor stepelor, precum sciţii, dar şi a neamurilor germanice precum bastarnii. Dealtfel multitudinea de arme, arată preocupările preponderent războinice ale acestor locuitori ai cetăţi. Totodată în incinta, a fost descoperit de arheologi, sub un bordei, un tezaur cu piese din aur masiv.

Este vorba de un simbol ciudat, o figurină din aur curat, cu corp de pasăre, cap de mistreţ şi coadă de peşte, alături de piese din aur reprezentând simboluri florale sau zoomorfe. Şi aici au apărut diverse supoziţii, fără ca mesajul transmis de meşteşugari traci să fi fost descifrat . Specialiştii spun că piesele din tezaur ar prezenta modele scitice, imprimate pe piesele de harnaşament din aur ale căpteniilor călăreţilor de stepă, ceea ce vine în sprijinul teoriei, că cetatea era locuită de războinici care fir apărau, fie făceau raiduri de pradă în rândul triburilor scitice care tranzitau sau se aşezaseră în zona Siretului. Citește mai mult pe adevarul.ro