Botoşăneanca Elena Chiponcă a adunat în casa părintească obiecte străvechi care să recreeze comunitatea rurală a străbunilor.

Cea care a pus bazele acestui spaţiu ce te poartă înapoi la rădăcinile satului românesc este Elena Chiponcă. Inginer agronom la bază, a lăsat centrul cultural al Moldovei pentru a deveni o ţărancă autentică în comuna Truşeşti din Botoşani.

Elena Chiponcă a anticipat că lumea satului de altădată se destramă ca o perdea de fum, iar acei bătrânei frumoşi de odinioară dispar unul câte unul, lăsând loc unor oameni cu sufletele găunoase. De aceea a înfiinţat în 2007 un muzeu în satul natal. „Am făcut toate astea pentru sufletul meu, pe cheltuiala exclusivă a familiei mele. Cred că din prea multă dragoste pentru străbunii mei. Am trăit cu mama mea 30 de ani în aceeaşi casă. Întâmplarea a făcut ca mama mea să aibă o moarte subită, însă în preziua morţii m-a rugat ca, dacă se va întâmpla ceva cu ea, să nu modific nimic din căsuţa ei şi să păstrez cu sfinţenie toate lucrurile“, a povestit Elena Chiponcă.

Femeia a început să adune din partea locului obiecte din casele bătrânilor. Împreună cu Angela Olaru, doctor în etnologie, obiectele vechi de sute de ani au fost aşezate cu grijă pentru a reconstitui cadrul tradiţional în care-şi duceau zilele ţăranii de altădată.

Lucrurile, adunate de la bătrânii satului

Fiecare obiect din interiorul muzeului are povestea lui. Cămăşuţe din in, broboada, catrinţa, batista de pus la brâu pe care gospodina casei o broda şi pentru ea şi pentru soţ, toate sunt aşezate cu grijă. Pernele cu dantelă la capete sunt aranjate perfect pe lada de zestre. Covoarele sunt ţesute în casă, iar unul dintre ele este estimat a avea în jur de 200 de ani. „Tot ce vedeţi aici este lucrat de mâna omului, nu este nimic fals, nimic adus din industrie. Toate obiectele care sunt aici ştiu cine le-a purtat. O cămăşuţă o am de la o familie din Săveni. Catrinţa, cusută în râuri, şi casânca sunt din zonă“, a explicat Elena Chiponcă.

Intrarea liberă la muzeul satului

În tinda casei, care pe vremuri era neîncălzită pentru că avea şi rol de cămară, se găsesc toate cele trebuincioase într-o casă de gospodari. Botoşăneanca a pus la loc de cinste chiua în care se bătea sămânţa de cânepă după ce se prăjea, ingredientul principal pentru o prăjitură iubită în acea vreme, julfa.

Într-un cui stă aşezată o talangă pentru berbec, un foarfece pentru tuns copiii şi oile, un cântar de epocă şi pieptenele pentru scărmănat. Nu lipseşte din tindă nici foşălăul, ustensilă de scărmănat lâna.

Muzeul etnografic de la Truşeşti este deschis zi şi noapte, iar intrarea este liberă. Pentru meritele lor, Elena şi Marin Chiponcă a primit din partea Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Botoşani diploma de excelenţă. Sursa: adevărul.ro