Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel este cunoscut în popor sub denumirea de Postul Sâmpetrului. Este rânduit de Biserica în cinstea celor doi apostoli și în amintirea obiceiului lor de a posti înainte de a întreprinde acte mai important.

Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel nu are o dată fixă, deoarece începutul lui este în funcție de dată variabilă a Sfintelor Paști. Anul acesta postul începe duminică, 14 iunie și ține până pe data de 29 iunie.

Dezlegare la pește în Postul Sfinților Petru și Pavel

În Postul Sfinților Petru și Pavel, sâmbătă și duminică se mănâncă peste. Avem dezlegarea la pește și pe 24 iunie, atunci când sărbătorim Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul. Dacă sărbătoarea Sfinților Apostoli Petru și Pavel cade miercuri sau joi, se face dezlegare la peste, vin și ulei.

Tradiţii pentru spor şi sănătate

În tradiția românească, sărbătoarea Sfinților Apostoli este cunoscută sub numele de Sânpetru de vară; această marchează miezul verii agrare și începutul secerișului.

Sânpetru este un personaj îndrăgit în povestirile populare. În vremuri îndepărtate, când oamenii erau mai religioși, Sânpetru de vară mergea pe pământ fie singur, fie însoțit de Dumnezeu, îmbrăcat în straie țărănești, fiind preocupat ca orice gospodar de creșterea vitelor și, mai ales de pescuit.

Sânpetru este un bun sfetnic al lui Dumnezeu, care-l consultă în luarea unor decizii. De aceea, Dumnezeu i-a încredințat porțile și cheile Raiului, spune tradiția. Acolo fiind stăpân peste cămările cerești, Sfântul Petre hrănește animalele sălbatice, mai ales lupii, dar fierbe și grindină , care se topește în bucățele mici și nu mai este atât de periculoasă.

– Din această zi, cucul și privighetorile nu mai cântă.

– În tradiția populară, până în acestă zi nu se scutură merii; se crede că, dacă se respectă această datină, sunt ocrotite ogoarele de căderea grindinei.

– Tot acum, Sânpetru pocnește din bici, iar scânteile care apar cu acest prilej se transformă în licurici, care-i călăuzesc pe călătorii rătăciți pe drumuri de munte sau în pădure.

– Pentru sporul casei și pentru sănătate, se respectă tradiția Moșilor de Sânpetru și se sfințesc la biserică pachete cu colaci, lumânări, mere dulci și mere acrișoare; apoi, aceste ofrande se împart oamenilor săraci.

– Oamenii pistruiați trebuie să se spele pe față cu apă la miezul nopții, când cântă cocoșul; tradiția spune că respectând acest ritual, pistruii nu se mai înmulțesc.

– Dacă tună și fulgeră în ziua Sfinților Apostoli, nucile și alunele vor fi viermănoase.

– Acum, potrivit tradiției populare, se respectă sărbătoarea lupilor: nu se pun capcane și lupii nu se alungă cu focuri de armă, pentru că aceste animale sălbatice să fie îmblânzite și să nu fure vitele din gospodării.

– Se spune că cine se școală de dimineață, în fiecare zi de post, că să vadă răsăritul Constelației Cloșcă, va avea tot anul parte de bine și i se vor împlini toate dorințele.

– Tot tradiția spune că, pe durata postului, femeile nu au voie să lucreze în casă pentru că e vremea când trec ielele și strâmbă trupul femeii pe care o găsește lucrând.

– Tot acum, în zilele de post ale Salpetrului, există obiceiul că, la țară, mamele să lege la gâtul fetelor usturoi sau pelin ori să le pună aceste plante pe tălpi, că atunci când trec frumoasele, adică ielele, să nu zăpăcească mințile copilelor.