Guvernul pregăteşte un nou sistem de salarizare la stat, prin care lucrătorii din companiile de stat şi din regii vor fi plătiţi în funcţie de productivitatea muncii, iar funcţionarii din instituţiile bugetare vor fi remuneraţi după o serie de indicatori de performanţă. Guvernul vrea să adopte noul sistem de salarizare până în septembrie 2013 în companiile de stat şi din anul 2014 în instituţiile bugetare.

Reforma salarială din companiile de stat şi regiile naţionale este iniţiată de Ministerul Finanţelor Publice, sub formă de ordonanţă simplă, act normativ care poate fi adoptat doar în vacanţa parlamentară, cât este valabilă Legea de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanţe, adică până în septembrie.

Potrivit MFP, proietul urmăreşte întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici sau majoritari sau deţin direct ori indirect o participaţie majoritară.

Cum se va face salarizarea în companiile de stat:

Salariile angajaţilor din companiile de stat şi din regii nu vor putea creşte cu mai mult de 60% din indicele de creştere a productivităţii muncii. În funcţie de tipul companiei sau al regiei, productivitatea muncii este dată de raportul dintre valoarea veniturilor totale din exploatare şi numărul mediu de salariaţi din ompania respectivă. De asemenea, productivitatea poate fi calculată prin raportul dintre cantitatea de produse finite obţinute şi numărul mediu de salariaţi.

Indemnizaţiile membrilor adunărilor generale ale acţionarilor pot fi de maximum 25% din indemnizaţia fixă lunară a directorilor companiilor respective. Remuneraţia în cuantumul stabilit astfel se acordă pentru fiecare şedinţă, însă maximum o dată pe lună.

Remuneraţiile membrilor consiliilor de administraţie şi ale directorilor vor fi stabilite prin asimilare cu cele ale managerilor privaşi, numiţi îân baza OUG 109/2011 pentru instituirea guvernanţei corporative la companiile de stat. Aceste remuneraţii se acordă numai în limita prevederilor bugetare aprobate. Noua salarizare nu se aplică şi managerilor privaţi din companiile de stat, care merg mai departe pe OUG 109/2011.

Bugetele de venituri şi cheltuieli ale companiilor de stat şi regiilor se supun, ca şi până acum aprobării, după caz, a Guvernului sau administraţiei locale de care aparţin înreprinderile respective.

Bugetele companiilor de stat şi ale regiilor trebuie să ţină seama de o serie criterii pentru a fi aprobate, printre care: reducerea pierderilor, creşterea profiturilor şi a productivităţii, reducerea creanţelor, respectarea criteriilor de politică salarială din Legea anuală a bugetului de stat.

Cheltuielile salariale şi personalul aprobate prin bugetele de venituri şi cheltuieli reprezintă limite maxime ce nu pot fi depăşite.

Dacă în ultimii doi ani gradul de realizare a veniturilor a fost sub 90%, în anul curent poiecţia veniturilor se face cel mult la nivelul realizărilor din anul precedent.

Bugetul companiei de stat poate fi rectificat în caz de scădere a profiturilor sau a productivităţii, precum şi în alte situaţii.

Bonusuri sau sporuri salariale se pot acorda în baza unor contracte colective sau individuale de muncă. Contractele colective, însă, se negociază după aprobarea bugetelor de venituri şi cheltuieli. La rândul lor, sindicatele sunt consultate înainte de aprobarea bugetelor.

În aceste reguli trebuie să se înscrie companiile naţionale (de exemplu, CFR), regiile naţionale (de exemplu, Regia Sării), regiile locale (de exemplu, RATB) etc. Nu intră în aceste reglementări instituţiile financiare sau firmele de asigurări de stat, care sunt supravegheate de BNR sau Autoritatea de Supraveghere Financiară.

În reforma salarizării bugetarilor, Guvernul are în vedere instituirea unui control mai puternic al Ministerului Finanţelor Publice asupra tuturor celorlalte ministere şi instituţii.

Astfel, ministerele de linie vor încheia contracte cu MFP, prin care vor primi bani numai în funcţie de realizarea angajamentelor de performanţă discutate de Finanţele.

”Pentru 2014, vrem o bugetare pe bază de criterii de performanţă, în special în sectoarele care se pretează. Unul din aceste sectoare este cel al educaţiei. Eu, Minister de Finanţe, mă angajez să cresc finanţarea în educaţie, de exemplu, cu condiţia ca o serie de indicatori de performanţă – pe care îi stabilim de comun acord cu Ministerul Educaţiei – să fie atinşi”, a declarat ministrul delegat pentru buget, Liviu Voinea, la postul România TV.

”Creşterea finanţării în sectoare precum educaţia sau sănătatea riscă să nu se vadă dacă nu avem o îmbunătăţire a modului în care sunt cheltuiţi banii”, a mai afirmat el.

Anevelopa salarială în sectorul bugetar va fi indexată cu rata inflaţiei, ceea ce presupune o majorare cu circa 4%, însă plusul de bani ar putea să nu fie distribuit egal la toţi bugetarii.

Potrivit lui Voinea, Guvernul analizează 3 variante de politică salarială în sectorul bugetar:

- Indexarea tuturor salariilor bugetarilor cu rata inflaţiei.

- Creşterea mai accentuată a salariilor pentru anumite categorii de bugetari, în detrimentul altor categorii de funcţionari, care nu vor primi niciun fel de majorare.

- Majorarea salarială în funcţie de nivelul veniturilor actuale, astfel încât bugetarii cu salarii mici să beneficieze de creşteri.

Sursa: cursdeguvernare.ro