Proiectul de regionalizare a României propus de USL va declanşa o competiţie acerbă între liderii politici locali. Miza o reprezintă banii, atribuţiile viitoarelor regiuni şi, mai ales, stabilirea centrelor de putere

Regionalizarea gândită de USL ar putea duce la opt regiuni de dezvoltare, conform unui proiect aflat în discuţie în cadrul alianţei guvernamentale. Este de aşteptat ca proiectul să provoace discuţii aprinse asupra a cel puţin trei aspecte.

Cine şi de unde conduce

Fiecare regiune de dezvoltare va fi condusă de un preşedinte regional, ales prin vot şi asistat de un consiliu regional. Asta din 2016. Deocamdată, în 2014, interimatul va fi asigurat de un preşedinte ales dintre preşedinţii de CJ-uri, primari şi consilierii judeţeni şi votat de aceştia.

Un punct care va crea tensiuni va fi stabilirea reşedinţei regiunii, adică a locului unde îşi va avea sediul preşedintele regional. Cele mai mai frământări se profilează în Regiunea Sud Est, care înglobează Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Tulcea şi Vrancea. Conform proiectului, reşedinţa ar urma să fie în municipiul Brăila.

Preşedintele CJ Constanţa, Nicuşor Constantinescu, nu şi-a ascuns însă dorinţa ca sediul viitoarei regiuni 8 să fie la el în judeţ şi chiar se vede preşedinte regional. Este, de asemenea, greu de crezut, că influentul baron de Vrancea, Marian Oprişan, nu va încerca să tragă spuza pe turta lui. Cu asemenea concurenţă, Brăila are puţine şanse.

Probleme asemănătoare s-ar putea ivi în regiunea Sud, a cărei reşedinţă ar urma să fie în Călăraşi, fieful liberalului Răducu Filipescu, întrucât judeţul Prahova, condus de Mircea Cosma (PSD) este mai puternic economic.

Regiunea Vest ar urma să aibă reşedinţa în Timişoara, lucru incontestabil, numai că rămâne de văzut dacă puternicul baron de Caraş-Severin, Sorin Frunzăverde, va accepta să dea raportul mai la vest de Reşiţa. Sibiul va disputa în mod sigur faptul că reşedinţa Regiunii Centru se va afla la Alba-Iulia, iar Iaşiul nu va accepta cu mâinile în sân să fie parte dintr-o regiune a cărei capitală se află în judeţul Neamţ.

Banii, eterna problemă

O altă sursă de conflict va fi împărţirea responsabilităţilor şi a fondurilor aferente, întrucât ministerele nu vor fi prea încântate de transferul de competenţe, împreună cu fondurile. Judeţele, pe de altă parte, ar putea pierde o parte din instituţiile deconcentrate. În plus, conform spuselor lui Sorin Frunzăverde, cu tot cu consilierii regionali şi cu personalul, aparatul fiecărei regiuni implică 60-80 de angajaţi, în plină austeritate.

De unde bani pentru 5-600 de salarii în plus? Frunzăverde are soluţia: să se dea afară angajaţi de la ministere, iar banii să plătească personalul din fruntea regiunilor. „Probabil multe mii de angajaţi din administraţia centrală vor pleca”, a declarat el pentru Antena 3. „Până acum, restructurarea s-a făcut în teritoriu, nu pe Calea Victoriei sau pe Magheru. România nu înseamnă numai Piaţa Victoriei”, a spus el.

Primii preşedinţi regionali vor fi aleşi dintre şefii de CJ, primarii şi consilierii judeţeni ai regiunii Sursa: evz.ro