Simptomele anevrismului cerebral. Anevrismul este o dilatare anormală (congenitală sau dobândită) a unei artere care se poate rupe (ruperea anevrismului), înfunda (tromboză) sau trimite fragmente dintr-un cheag de sânge în circulație (embolie).

Sistemul vascular cuprinde, pe de o parte, arterele, un sector de înaltă presiune care aduce sânge oxigenat la organe, iar pe de altă parte venele, un sector de presiune joasă care readuce sângele sărac în oxigen la inimă și plămâni.

Arterele sunt vase de calibru mai mult sau mai puțin mare, flexibile, formate din mai multe straturi care vor absorbi și vor susține variațiile de presiune pe parcursul vieții în timpul fiecărei bătăi de inimă. Arterele au un calibru obișnuit; diametrul lor scade treptat pe măsură ce se deplasează în jurul periferiei, spre diferitele organe ale corpului.

Anomaliile calibrului arterial sunt uneori observate sub forma dilatării localizate numită anevrism. În timp, dilatarea tinde să crească și diametrul anevrismului crește.

Pe aorta și pe arterele mari, dilatarea este cel mai adesea în formă de fus, iar fluxul sanguin traversează anevrismul, în timp ce pe arterele cerebrale apar cel mai adesea dilatații care formează un fel de „buzunar” pe partea arterei în care sângele poate stagna.

Riscul asociat cu prezența unui anevrism depinde de mărimea și locația acestuia. Un anevrism poate fi descoperit (întâmplător) în timpul unui examen medical sau imagistic (tomografie, RMN sau angiografie) pentru o problemă complet diferită. De asemenea, poate fi dezvăluită brusc printr-o obstrucție acută a arborelui arterial în aval sau o ruptură a arterei dilatate (ruperea anevrismului). De asemenea, se poate manifesta mai trist prin diseminarea unor mici cheaguri (emboli) la distanță în circulația arterială.

Simptomele anevrismului cerebral
Un anevrism poate fi complet asimptomatic (adică nu provoacă simptome). Uneori se manifestă într-o mică curbură pulsatorie, posibil dureroasă la palpare, de exemplu la gât, abdomen etc.

Rar, dacă este de natură infecțioasă și aproape de suprafața pielii, anevrismul poate fi însoțit de roșeață sau chiar umflare dureroasă.

Simptomele anevrismului sunt legate de localizarea acestuia; acestea vor fi diferite pentru un anevrism al aortei (în torace sau abdomen), arterele picioarelor, brațelor sau chiar ale creierului (artere cerebrale).

Ruperea unui anevrism este cea mai temută complicație:
ruperea unui anevrism aortic se manifestă prin apariția bruscă a durerii abdominale (sau toracice) severe, în jurul taliei, cu foarte des semne de hemoragie severă (scăderea tensiunii arteriale și pierderea cunoștinței). O astfel de complicație este o urgență vitală.

ruperea unui anevrism cerebral determină o hemoragie în creier (hemoragie cerebrală). Simptomele și consecințele variază în funcție de întinderea și locația sa. Dacă sângerarea este rară, gâtul rigid poate fi singurul simptom. În schimb, atunci când hemoragia din creier este masivă, poate provoca paralizie, comă și chiar moarte.

Simptomele anevrismului cerebral. Tromboza unui anevrism aortic sau a unei artere mari a corpului
Când s-a format un cheag de sânge în anevrism, acesta poate bloca complet artera, care se manifestă ca o lipsă de sânge la nivelul membrului care depinde de ea (picior, braț), sau poate elibera fragmente mici (emboli) care vor migra în aval. Eliberarea repetată de emboli determină cel mai adesea o schimbare a colorației picioarelor și picioarelor, dureri la mers (sau în repaus) și ulcere pe piele.

Tromboza unei artere cerebrale
Când un cheag s-a format într-un anevrism al unei artere cerebrale, poate provoca simptome foarte variabile în funcție de zona creierului afectat, cu abilități motorii, sensibilitate, înțelegere sau oratorie.

Uneori, când comprima structuri osoase, neurologice, digestive sau venoase, dilatarea unei mari artere în corp poate fi dezvăluită prin apariția durerii, tulburărilor digestive sau dificultății de a efectua anumite mișcări.