Busuiocul este in primul rand o planta folosita in alimentatie. Cu toate ca are proprietati antibacteriene si antivirale, medicina naturista nu i-a oferit pana acum locul meritat. Ca membru al familiei Lamiaceae din care face parte si menta, busuiocul se foloseste in mod obisnuit ca adjuvant in tulburarile digestive. Dupa pranz, o ceasca cu ceai de busuioc este benefica pentru digestie.

In antichitate, busuiocul era folosit ca antidot impotriva otravii. Era, de asemenea, un remediu pentru diferite boli care afectau creierul, inima, plamanii, sangele si rinichii. Frunzele uscate arse sunt folosite ca remediu pentru raceala si astm. in amestec cu limba mielului se foloseste pentru prepararea unui ceai care creste vitalitatea. si semintele au proprietati terapeutice, fiind folosite ca laxativ, dar si pentru tratamentul diareei. Busuiocul se foloseste si in cosmetica, in amestec cu sare de mare si ulei vegetal pentru tonifierea corpului. Cand busuiocul este folosit in combinatie cu vin, inchide porii, atunci cand este aplicat direct pe piele.

Tratament: Revigorant, antihelmintic, usor sedativ, busuiocul scade febra, calmeaza spasmele musculare si lupta eficient importiva viermilor intestinali si microbilor. Efectele tratamentului pot fi insa mult mai bune daca se folosesc produse pe baza de substante active extrase din busuioc. Busuiocul se foloseste in mod normal pentru tratamentul racelii si gripei, migrenelor, insomniei, depresiei si pentru ameliorarea greturilor.

Extern, se foloseste la tratarea acneei, intepaturilor de insecte, muscaturilor de sarpe, iritatiilor pielii si pentru recapatarea simtului mirosului. Uleiul esential de busuioc este folosit cu succes pentru ameliorarea durerilor de cap si ajuta la calmarea alergiilor, actionand asupra centrilor nervosi care controleaza alergiile produse de stres. Infuzia se prepara din doua linguri de planta la 100 ml de apa. Se foloseste pentru gargara, ca adjuvant in tratamentul aftelor. Infuzia obtinuta dintr-o lingura de planta este utila pentru tratarea colicilor abdominale – enterocolite, pancreatite, tulburari neurovegetative. Se administreaza doua cani pe zi, dupa pranz si cina.

Afectiuni urinare: Se amesteca in proportii egale cimbru, sunatoare, busuioc, coada-calului. Se face un decoct din patru linguri de amestec in 1.500 ml de apa clocotita, care se fierb timp de 10 minute. Se consuma intreaga cantitate in timpul unei zile. Pentru corectarea gustului se poate folosi putina miere.