Helicobacter Pylori este o bacterie care se poate gasi în stomacul omului. Nu este o bacterie comensala (adica inofensiva), ea putand cauza multiple probleme.

Prezenta ei în stomac este corelata cu fenomene erozive, inflamatie, sindrom dispeptic, cresterea riscului de cancer gastric. Helicobacter Pylori se poate identifica prin mai multe cai: biopsie de mucoasa gastrica la endoscopie, testul respirator cu ureaza, identificarea antigenului specific în scaun sau sange. Prezenta anticorpilor împotriva acestei bacterii nu este neaparat concludenta pentru o infectie curenta, deoarece anticorpii pot ramane mult timp prezenti si pot semnifica o infectie mai veche, tratata medicamentos eficient sau remisa spontan (rarisim).

Cine are Helicobacter Pylori în stomac, chiar în lipsa simptomelor digestive (greata, arsuri, plenitudine, dureri, reflux acid) trebuie sa faca o cura speciala de eradicare, pentru a minimaliza riscul de cancer gastric si a evita eventuale afectiuni viitoare. Cura de eradicare este dificila si include de regula mai multe dintre aceste substante, cele mai importante fiind antibioticele: amoxicilina, claritromicina, levofloxacina (acestea sunt antibiotice), metronidazol (agent inclus în grupa antiinfectioase), antiacide etc. Medicul va alege antibioticele în functie de particularitatile pacientului (alergii, patologii hepatice sau renale) si cura poate tine 7-10-14-21 de zile sau chiar mai mult. Se pot da probiotice în aceasta perioada, cu prelungire înca o saptamana dupa cura antibiotica. Un inhibitor de aciditate de tipul esomeprazolului (sau altceva similar) este obligatoriu pe toata perioada curei.

Femeile sunt mai predispuse la candidoze vaginale sau orale în timpul sau dupa asemenea scheme de antibioterapie, trebuind sa primeasca si terapie antifungica. La un timp dupa terminarea curei de eradicare a Helicobacter Pylori, se vor reface analizele pentru a verifica eficienta tratamentului. Spalatul pe maini este o masura importanta în limitarea reinfectarilor. Spalarea eficienta a fructelor si legumelor este de asemenea extrem de importanta. Nu recomandam abuzul de antibiotice, iar medicii sa încerce conceperea unor scheme cat mai eficiente si mai usor de suportat de catre pacient. Amoxicilina si claritromicina ar trebui date succesiv, nu în acelasi timp (spre exemplu 1 gram amoxicilina la 12 ore timp de sapte zile, respectiv 500mg claritromicina la 12 ore, zilele 7-14).

În cazul reactiilor adverse la antibiotice (chiar digestive, cu greata, varsaturi, diaree sau infectii fungice de tip candidoza) trebuie sa va prezentati la medic pentru a discuta conduita. În cadrul unei cure bine construite, regimul alimentar nu trebuie sa aiba limitari drastice; ar fi bine sa se evite condimentele, alimentele acide, alcoolul, prajelile, fructele în cantitati mari, sucurile carbogazoase. Fumatul trebuie evitat.