Când luăm antibiotice, odată cu bacteriile „rele” sunt distruse şi cele „bune”, care ar trebui să ne protejeze împotriva bolilor. Ele nu se mai refac după administrarea de antibiotice.

Prescrierea excesivă de antibiotice, mai ales în cazul copiilor şi gravidelor, poate favoriza apariţia rezistenţei microbilor la aceste medicamente şi boli precum diabetul de tip 2, alergiile, astmul sau obezitatea. Potrivit microbiologului american Martin Blaser, de la Universitatea din New York, predispoziţia la aceste boli este cauzată de faptul că antibioticele distrug şi bacteriile „bune” odată cu cele „rele”. Cantitatea de bacterii „bune” nu va mai fi niciodată la fel de mare ca cea de dinaintea administrării antibioticelor, a observat specialistul în cadrul unui studiu. Consecinţa este o creştere a susceptibilităţii la infecţii şi la boli precum diabetul şi alergiile.

„O femeie născută în anii '40 ar fi putut urma două tratamente cu antibiotic în copilărie. Dacă va avea o fiică, femeia ar putea să-i transmită acesteia mai puţine bacterii benefice. Fiica va urma şi ea probabil câteva tratamente cu antibiotice, iar nepoata femeii va avea deci şi mai puţine bacterii de acest fel. Aşadar, fiecare generaţie îşi va începe viaţa cu o zestre mai redusă”, a explicat Martin Blaser.