În condițiile în care studiul efectuat de Centrul de Cercetare și Dezvoltare Socială „Solidaritatea”, la comanda Federației „Solidaritatea Sanitară”, dat publicității la sfârșitul săptămânii trecute, a arătat în mod clar că impactul muncii forțate și neplătite (ce poate fi asimilată cu sclavia) în rândul asistentelor medicale este situat la îngrijorătorul nivel de 23%. Dacă adăugăm frecvența supraîncărcării cu sarcini de serviciu a asistentelor medicale, indicată în repetate rânduri în studiile anterioare comandate, efectuate și publicate pe această temă, este evident că tragedia asistentei medicale de la Sibiu confirmă, într-un mod nefericit, tabloul situației asistentelor medicale prezentat în concluziile cercetărilor.
 
Fiind de notorietate faptul că am solicitat Ministerului Sănătății reglementarea situației orelor suplimentare a asistentelor medicale în cadrul modificărilor propuse la OMS nr. 870/2004, așa cum lesne se poate constata aici, este ușor de identificat vinovatul pentru asemenea tragedii. Declarațiile publice privind preocuparea oficială pentru resursele umane din Sănătate sunt în acest moment contrazise de realitate, refuzul respectării angajamentelor asumate în mod public de Ministerul Sănătății față de Federația „Solidaritatea Sanitară” privind modificarea OMS nr. 870/2004 în sensul solicitat afectând deopotrivă medicii și asistentele medicale.
 
Culpa este una comună atât Ministerului Sănătății cât și organismului profesional al asistentelor medicale, acesta din urmă dovedindu-se incapabil să reacționeze în mod adecvat la problemele profesionale cu care se confruntă cei pe care-i reprezintă. Faptul că aproape un sfert din asistentele medicale sunt în situația muncii forțate este cauzat în egală măsură de deficitul de personal și de absența preocupărilor pentru rezolvarea acestor probleme din partea celor care au obligația legală de a veghea la respectarea condițiilor pentru buna desfășurare a activității profesionale.

Indiferența autorităților amintite față de soarta asistentelor medicale este dovedită și de lipsa lor de reacție la Petiția (http://solidaritatea-sanitara.ro/petitie/) semnată până acum de peste 9.000 de asistente medicale. În condițiile în care fiecare asistentă medicală care semnează petiția trimite câte un e-mail la toți parlamentarii care-o reprezintă, la Președinții celor două camere, la toate partidele politice parlamentare, la ministerele Sănătății, Muncii și Educație precum și la organismul profesional, tăcerea celor petiționați este un indicator clar a lipsei de preocupare față de asistentele medicale, ce conduce la astfel de tragedii.