Zeci de mii de români aflați în prag de pensionare întâmpină dificultăți serioase în 2026, din cauza lipsei carnetului de muncă. Problema apare la nivel național, în special în județele unde documentele nu au fost ridicate de la ITM. Fără acest act esențial, dosarele de pensie nu pot fi completate, iar vechimea în muncă nu poate fi dovedită.

Lipsa carnetului de muncă blochează accesul la pensie pentru mii de persoane
Problema accesului la pensie devine critică în contextul în care numeroși români nu își pot dovedi vechimea în muncă realizată înainte de digitalizarea sistemului. În lipsa carnetului de muncă, dosarele de pensionare nu pot fi depuse sau sunt incomplete, ceea ce duce la întârzieri sau la diminuarea drepturilor financiare.

Situația este cu atât mai complicată cu cât, înainte de anul 2001, evidența muncii era ținută exclusiv în format fizic, prin carnetul de muncă. Deși Casa Națională de Pensii Publice a derulat campanii de scanare și digitalizare, nu toate documentele au fost recuperate sau arhivate complet.

Pentru persoanele care și-au pierdut carnetele, ale căror documente au fost distruse sau nu au fost niciodată ridicate de la foștii angajatori ori de la inspectoratele teritoriale de muncă, riscul este major. Acestea pot ajunge să primească o pensie mai mică decât cea cuvenită sau chiar să nu poată deschide dreptul la pensie.

În paralel, există și situații în care documentele există, dar se află încă în arhivele ITM, fără ca titularii să le fi revendicat, ceea ce prelungește artificial acest blocaj administrativ.

Zeci de mii de carnete de muncă rămân neridicate în arhivele ITM
Datele disponibile la nivel național indică o problemă extinsă, cu zeci de mii de carnete de muncă încă depozitate în inspectoratele teritoriale de muncă. Aceste documente nu au fost ridicate nici după introducerea registrului electronic REVISAL.

Printre cele mai afectate zone se numără ITM București, unde peste 30.000 de carnete nu au fost încă preluate, dar și ITM Bacău, cu peste 14.000 de documente rămase în arhivă. Situații similare se înregistrează și în ITM Argeș, cu peste 13.000 de carnete neridicate, ITM Caraș-Severin, cu aproape 8.000, și ITM Ilfov, unde peste 5.000 de documente așteaptă titularii.

Problema nu este izolată, fiind raportată și în alte județe precum Prahova, Constanța, Iași sau Hunedoara. În multe cazuri, titularii nu sunt informați sau nu conștientizează importanța recuperării acestor documente.

Autoritățile subliniază că responsabilitatea ridicării carnetului de muncă revine exclusiv titularului sau persoanelor împuternicite legal. Fără acest demers, procesul de pensionare poate deveni dificil sau chiar imposibil.

De ce este esențial carnetul de muncă pentru stabilirea pensiei
Carnetul de muncă rămâne un document esențial în stabilirea dreptului la pensie, în special pentru perioadele anterioare anului 2011, când evidența nu era complet digitalizată. Lipsa acestuia poate afecta direct calculul vechimii și, implicit, cuantumul pensiei.

Documentul dovedește anii lucrați înainte de introducerea sistemului electronic și este necesar pentru completarea dosarului de pensie, inclusiv în cazul pensiei anticipate sau parțial anticipate. De asemenea, servește ca act oficial în situații juridice sau administrative unde este nevoie de confirmarea raporturilor de muncă.

Carnetul de muncă poate fi ridicat personal de titular, pe baza actului de identitate și a unei cereri tip completate la sediul ITM. În cazul în care titularul nu se poate prezenta, documentul poate fi preluat de o persoană împuternicită prin procură notarială sau de moștenitori, dacă titularul este decedat, cu acte doveditoare.

În lipsa carnetului de muncă, singura soluție rămâne reconstituirea vechimii în instanță, un proces complicat și de durată.

„Vechimea în muncă stabilită până la data de 31 decembrie 2010 se reconstituie, la cererea persoanei care nu posedă carnet de muncă, de către instanța judecătorească competentă să soluționeze conflictele de muncă, pe baza înscrisurilor sau a altor probe din care să rezulte existența raporturilor de muncă”, potrivit Codului muncii.