Cu ocazia zilei de Dragobete, Căminul Cultural din Ibăneşti a fost duminică, 24 februarie 2013 gazda unei şezători tradiţionale româneşti, organizată de elevii Şcolii Ştefan cel Mare şi Sfânt. Copii îmbrăcaţi în straie populare de sărbătoare au încercat să redea puţin din valenţele acestei vechi sărbători strămoşeşti, lăsând dragostea să se instaleze minuţios în sufletele tuturor celor prezenţi.

Dacă pentru pe cei mici Dragobetele a reprezentat o ocazie specială de a scoate costumele populare din lada de zestre a bunicii, pentru cei vârstnici această sărbătoare a însemnat o mică incursiune în timp, un bun prilej de a deschide tolba cu amintiri.

În atmosfera creată de expoziţia de etnografie a micului muzeu amenajat, cei vârstnici şi-au adus aminte de cele mai frumoase momente din tinereţea lor şi le-au explicat copiilor semnificaţia acestei zile.

Dragobetele, sărbătoarea tinereţii şi a dragostei, este considerat a fi fiul Babei Dochiei. Cunoscut în credinţa populară şi sub denumirea de Cap de primăvară sau Logodnicul păsărilor, Dragobetele este sărbătoarea care prevesteşte sosirea primăverii.

Bătrânele îşi amintesc cu drag, cum în această zi porneau pe cărările din pădure pentru a culege primele flori de primăvară sau cum se spălau cu apa obţinută din zăpada topită pentru a fi frumoase şi iubite tot anul. După aceste obiceiuri, fetele se adunau la casa uneia dintre ele pentru a forma o şezătoare. Şezătoarea era locul potrivit în care tinerele fete cântau, povesteau despre ce s-a mai întâmplat în sat şi îşi arătau hărnicia aducând cu ele instrumentele pentru cusut, tors sau împletit. Astfel tinerele învăţau şi se perfecţionau în tainele ţesutului, împletitului etc. Spre seară îşi făceau apariţia şi feciorii care invitau fetele la joc.

Deoarece se credea că Dragobetele îi poate ajuta pe gospodari să aibă un an mai îmbelşugat, oamenii nu munceau în ziua de Dragobete, ci doar se ocupau de curăţenie şi de treburile mărunte din casă.

Conform tradiţiei, şezătoarea s-a terminat cu aşa numitul Bal al Dragobetelui, petrecere în care tinerii au cântat şi au dansat pe ritmuri populare româneşti.

Acest eveniment cultural se înscrie în programul activităţilor desfăşurate de Căminul Cultural Ibăneşti, având drept obiective promovarea obiceiurilor şi tradiţiilor populare specifice zonei, a creaţiei populare contemporane locale, conservarea şi transmiterea valorilor morale şi artistice ale comunităţii locale sau aparţinând patrimoniului naţional şi universal. (Geanina Turtă)