În acest an, solstiţiul va fi pe 22 decembrie, la câteva minute după ora 1.00. Patru momente importante sunt pe parcursul unui an: cele două echinocţii, primăvara şi toamna, precum şi cele două solstiţii, vara şi iarna.

Zilele premergătoare solstiţiului de iarnă sunt potrivite pentru un proces de autoanaliză, de evaluare a efortului depus în cursul anului. Tot acum este timpul pentru analiza rezultatelor la care am ajuns. Solstiţiul de iarnă ne-a adus întotdeauna o energie nouă şi, de fiecare dată şi noi căi de manifestare a acestei energii.

Ca în fiecare an, deși iarna meteorologică sosește încă de la 1 decembrie, începutul iernii astronomice este marcat de un moment precis, cel al solstițiului de iarnă . El este legat de mișcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezinta consecința mișcarii reale a Pământului în jurul Soarelui.

După cum este cunoscut, axa polilor Pământului își păstrează (în primă aproximatie) direcția fixă în spațiu, ea fiind înclinata cu 66° 33' față de planul orbitei terestre. Din acest motiv, Soarele parcurge în decurs de un an cercul sferei cerești numit „ecliptică", a carui înclinare față de ecuatorul ceresc este de 23° 27'. La momentul solstițiului de iarnă Soarele se află deci în emisfera australă a sferei cerești, la distanța unghiulară maximă de 23° 27' sud față de ecuator, el efectuând mișcarea diurnă în lungul cercului paralel cu ecuatorul ceresc, numit „tropicul Capricornului". Aceasta explică, pentru latitudinile medii ale Terrei, inegalitatea zilelor și a nopților, precum și succesiunea anotimpurilor.

Numele lunii vine de la cuvântul latin "decem", ce înseamnă zece. Decembrie era a zecea şi ultima lună din calendarul gregorian. În tradiţia noastră populară, luna decembrie se numeşte Undrea.