Premierul Victor Ponta intenţionează ca, până la sfârşitul anului, să introducă şi alte taxe şi impozite pentru a creşte veniturile la bugetul de stat. „Pe parcursul anului, nu vă ascund faptul că, dacă găsim alte metode de a avea venituri mai mari la stat fără a afecta populaţia, vorbesc în special de populaţia cu venituri medii şi mici, o să le introducem, o să le avem de discutat”, a declarat Victor Ponta luni seara la Antena 3.

El a dat ca exemplu măsurile din pachetul de măsuri fiscale adoptat în şedinţa specială de guvern de marţi prin care la bugetul de stat vor fi încasate venituri suplimentare de 3 miliarde de lei.

Taxa pe bogăţie

În unele state din Uniunea Europeană există o serie de taxe şi impozite care nu se aplică în România.

Franţa a anunţat creşterea, de la 1 ianuarie, a impozitelor pentru persoanele cu averi foarte mari. Este vorba de o cotă de impozitare de 75% pe veniturile mai mari de un milion de euro. Autorităţile au estimat că taxa va viza circa 1.500 de persoane, iar încasările la buget pot ajunge la 210 milioane de euro anual. Măsura l-a determinat pe celebrul actor Gerard Depardieu să se mute în Rusia pentru a evita plata taxei.

În general, nivelul taxei pe bogăţie se calculează la nivelul activelor, între care locuinţa în proprietate, depozitele bancare şi planurile de pensii, investiţiile în imobiliare.

Unele state europene au abandonat acest tip de taxă în ultimii ani, între care Finlanda, Luxemburg, Germania, Suedia.

În 2008, în Spania această taxă a fost suspendată „sine die”, fără a fi desfiinţată, însă a fost introdusă din nou în 2011 şi 2012. Autorităţile din Spania estimau că circa 160.000 de contribuabili vor plăti „taxa pe bogăţie”.

În Germania, în toamna anului trecut, mii de persoane au demonstrat pe străzile din mai multe oraşe, cerând introducerea din nou a taxei pe bogăţie. Reprezentantul Partidului Verde din Germania, unul dintre organizatorii manifestaţiilor, a explicat cu acea ocazie că „nu se poate ca un grup mic de oameni bogaţi să acumuleze tot mai mult capital privat, în timp ce spitalele publice nu îşi pot plăti salariaţii”.

Finlanda, unde „taxa pe bogăţie” a fost desfiinţată în 2006, a colectat în 2005 din acest impozit venituri de 129 de milioane de euro, reprezentând 0,08% din PIB.

Impozitul pe câini

Chiar dacă nu ar aduce sume atât de mari, autorităţile locale îşi pot creşte bugetele prin aplicarea impozitului pe câini. Cu aceste sume, reprezentanţii autorităţilor locale susţin că ar putea rezolva problema câinilor vagabonzi.

De exemplu, autorităţile din Cehia şi Slovenia percep impozitul pe câini.

În Cehia, cadrul legal pentru perceperea acestui impozit este stabilit de către autorităţile centrale, iar beneficiari sunt autorităţile locale. Impozitul este plătit de proprietarii de câini persoane fizice, dar şi persoane juridice de pe teritorului Republicii Cehe.

Legea stabileşte şi excepţii de la plata acestui impozit pentru persoanele oarbe sau cu un grad mare de dizabilitate, precum şi în cazul persoanelor care se ocupă de dresarea câinilor pentru persoanelor cu dizabilităţi, sau persoanele care conduc un adăpost înfiinţat de autorităţile locale pentru câinii abandonaţi.

Valoarea maximă a acestui impozit în Cehia este echivalentul a 58,5 euro pe an/câine, iar începând de la al doilea câine, impozitul este echivalentul a maximum 87 euro pe an/câine. Impozitul pentru proprietarii pensionari de câini este de 7,8 euro.

Venituri de 10 milioane de euro

În Cehia, impozitul pe câini funcţionează din 1991. În 2010, veniturile încasate de autorităţile locale din Cehia din acest impozit au totalizat echivalentul a 10 milioane de euro.

Şi în Slovacia funcţionează un impozit similar. Baza legală este o lege din 2004, iar autorităţile locale sunt cele care încasează taxa pentru câini de cel puţin şase luni. Sunt exceptaţi de la impozitare câinii din adăposturi sau cei folosiţi de persoanele cu dizabilităţi severe.

În Slovacia, taxa nu are o valoare fixă, fiecare primărie poate fixa cuantumul acesteia. Valoarea totală a veniturilor încasate de primării în 2010 din impozitul pe câini a fost de 3,9 milioane de euro.

Şi în Austria, de regulă, proprietarii de câini trebuie să plătească o taxă.

Şi primăriile din Finlanda percep impozitul pe câine. De exemplu, Primăria Helsinki a fixat un impozit de 50 euro per câine. Primăria deţine un registru al câinilor. Proprietarii plătesc impozit pentru câinii care au peste 5 luni.

Şi în Germania proprietarii de patrupede trebuie să plătească o taxă. Taxele sunt diferite de la rasă la alta. De exemplu, pentru un Chihuahua taxa este mai mică decât pentru un Doberman. În Berlin, de la al doilea câine, taxa este mai mare decât pentru primul câine, scopul fiind descurajarea oamenilor să deţină mai mulţi câini. Nu toate municipalităţile taxează suplimentar al doilea câine.

Ce primării din România vor să introducă impozitul pe câine

Primarul oraşului Carei, Kovacs Eugen, a declarat pentru gândul că intenţionează să propună discutarea în consiliul local introducerea unui impozit pe câini.

„Un astfel de impozit nu ar reprezenta o noutate, se aplica şi pe vremea regatului maghiar. Va fi mai mult o amendă, decât un impozit, pentru proprietarii de câini nesterilizaţi. Aceştia ar putea plăti 100 de lei impozit, iar cei care au câinii sterilizaţi vor plăti mult mai puţin”, ne-a declarat Kovacs Eugen.

În plus, primarul oraşului Carei spune că vrea să discute şi cu primarii comunelor din jurul localităţii, pentru că mulţi oameni lasă pe stradă câinii nedoriţi. „Dacă nu luăm măsuri, nu vom putea rezolva problema câinilor vagabonzi", a spus Kovacs.

Şi Primăria Timişoara ia în calcul întroducerea unui impozit pe patrupede. Vizaţi vor fi proprietarii de câini care nu îşi sterilizează animalele de companie.

Taxa pe pârloagă

Deşi autorităţile din România au luat în discuţie în mai multe rânduri introducerea unei aşa-numite „taxe pe pârloagă”, măsura nu a fost pusă în practică. Un proiect de act normativ elaborat anul trecut de Ministerul Agriculturii prevedea că cei care au terenuri pe care nu le lucrează riscă amenzi de 400 de lei.

„Aplicarea unei asemenea măsuri ţine de voinţa politică. Anul trecut proiectul a fost abandonat, s-a considerat că ar fi fost prea multe taxe”, a declarat pentru gândul Adrian Rădulescu, fost secretar de stat la Ministerul Agriculturii.

O taxă pe terenurile nelucrate era în vigoare în 2012 în Austria. Impozitul se percepe întreprinderilor din domeniul agricol şi forestier.

Tot în Austria se aplică şi o taxă suplimentară pentru terenurile virane din oraşe, calculată la valoarea acelui teren care ar fi putut fi folosit pentru construcţii. Acest impozit este perceput de Administraţia Fiscală Federală. Parcelele vacante care sunt scutite din anumite motive de impozitul pe teren sunt scutite şi de la plata acestei taxe suplimentare. Sursa: gandul.info