În ciuda avertismentelor serioase venite dinspre Guvern, Banca Naţională a României şi numeroşi analişti economici, Camera Deputaţilor a dat votul final asupra majorării salariilor din sănătate şi educaţie.

În aceeaşi zi, de Senat au trecut, fără vreo dezbatere, două proiecte de lege de majorare a pensiilor foştilor cooperatişti, respectiv a punctului de pensie. Impactul pe care îl vor avea asupra economiei toate aceste măsuri adoptate înainte de intrarea în perioada oficială de campanie electorală este greu de anticipat. Se ştie însă că doar pentru creşterea cu 15% a salariilor din sănătate şi educaţie ar fi vorba de un impact bugetar de 3-4 miliarde de lei.

Salarii cu 15% mai mari. Prin amendamentele operate OUG nr. 20/2016 de aleşii PSD, ALDE şi UDMR, salariile din sănătate şi educaţie vor creşte, în medie, cu 15%.

În cazul personalului din sănătate, inclusiv personalul administrativ, majorarea ar urma să se aplice de la 1 decembrie 2016, iar în unele cazuri s-ar traduce în procente de chiar 40-50%. Concret, după cum rezultă dintr-un document de lucru citat de News.ro, un director de unitate de asistenţă socială ar ajunge la 6.498 lei (de la 4.212 lei, creştere de 54%), iar un asistent social ar primi 3.297 lei (de la 2.382 lei, creştere de 38%), în timp ce pentru un psiholog stagiar din aceeaşi unitate majorarea ar fi mai mică de 100 de lei (circa 6%). În cazul unui director de program de rezidenţiat, creşterea ar fi de 12,5%, iar un medic coordonator la serviciul de ambulanţă ar primi un salariu cu 10% mai mare.

Pentru personalul din educaţie, majorarea cu 15% ar urma să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2017. Odată cu aceste creşteri de salarii, ar urma să se majoreze salariile personalului din cadrul caselor de asigurări de sănătate judeţene, din cadrul direcţiilor judeţene de sănătate publică, precum şi din o serie de instituţii.

Ministrul de Finanţe, Anca Dragu, a arătat că ar fi vorba de un impact de 4,85 miliarde lei, un impact foarte mare care nu poate fi inclus în bugetul pe 2017. Dinspre Banca Naţională a României, prin vocea lui Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului Mugur Isărescu, a venit avertizarea că România riscă să se întoarcă la momentul 2008, când Parlamentul a dat „cu o mână”, pentru ca după aceea „să li se ia oamenilor cu două mâini”.

Analişti economişti au avertizat, la rândul lor, că deficitul bugetar al României ar putea ajunge anul viitor la 4,4% din PIB ca urmare a majorărilor decise de Parlament.

Rămâne de văzut ce vor spune judecătorii Curţii Constituţionale despre măsurile incluse în proiectulm adoptat azi de Parlament, în condiţiile în care ministrul Muncii, Dragoş Pâslaru, a precizat că „este de datoria Guvernului să se adreseze forului care poate decide aceste confloicte între puterile în stat”.

Punctul de pensie, majorat cu 23%. Senatul a adoptat, tot astăzi, fără niciun fel de dezbatere proiectul de lege iniţiat de aleşi PSD, ALDE şi ex-UNPR privind majorarea punctului de pensie. De la 1 ianuarie 2017, acesta ar urma să fie 40% din salariul mediu brut, ceea ce ar însemna o creştere a pensiilor cu circa 23%. De la 1 iulie 2017, punctul de pensie ar urma să ajungă la 45% din salariul mediu brut.

În prezent, punctul de pensie este de 871,7 lei, legea în vigoare spunând că el se modifică astfel încât să compenseze 100% din rata inflaţiei plus 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut. Luând în considerare că salariul mediu brut pe ţară a fost în ianuarie 2016 de 2.688 lei, rezultă că punctul de pensie ar trebui să fie de 1.075,2 lei, adică mai mare cu 23% decât este în prezent.

Proiectul de lege a fost iniţiat de senatorul ALDE Cristiana Anghel, dar a fost semnat de zeci de parlamentari de la PSD, ALDE, ex-UNPR şi minorităţi (printre care Ecaterina Andronescu, Titus Corlăţean, Corneliu Dobriţoiu, Șerban Nicolae, Eugen Orlando Teodorovici şi Nicolae Bănicioiu).

Consiliul Economic şi Social a avizat favorabil proiectul, dar Guvernul a anunţat că nu susţine o astfel de măsură. Printre motivele invocate s-au numărat consecinţele asupra cheltuielilor bugetului asigurărilor sociale şi, implicit, asupra deficitului bugetar, precum şi riscul de a apărea fenomenul denumit „capcana pensiei” (angajaţi care vor prefera să iasă la pensie, chiar şi anticipat, în loc să rămână pe piaţa muncii).

„O astfel de proporţie ar situa România pe primul loc în cadrul Uniunii Europene şi ar fi în totală discordanţă cu situaţia macroeconomică reală. În acest context, este de menţionat să raportul dintre pensia medie şi câştigul salarial mediu brut, de 38%, pare mai redus în România şi din cauza proporţiei mai ridicate a pensionarilor fără vechime completă faţă de cei pensionaţi pentru limită de vârstă cu stagiu complet de cotizare”, se arată în avizul negativ al Executivului.

Pentru ca majorarea punctului de pensie să intre efectiv în vigoare ar fi necesar ca deputaţii să aprobe şi ei proiectul de lege al PSD, ALDE şi ex-UNPR.

Pensii de 500 de lei pentru foştii cooperatişti. Tot fără dezbatere şi tot azi, Senatul a adoptat proiectul de lege care prevede majorarea de la 400 la 500 de lei a pensiilor foştilor membri ai cooperativelor agricole.

Iniţiat de deputatul Luminiţa Adam Pachel şi semnat ulterior de mai mulţi parlamentari ai fostului UNPR („înghiţit” de PMP), proiectul a fost avizat negativ de Guvern, printre motive figurând şi acela că „efortul financiar ar fi considerabil, cu consecinţe majore asupra sustenabilităţi sistemului public de pensii”.

Și în cazul acestei iniţiative, ultimul cuvând îl va avea Camera Deputaţilor.