Duminică, 24 mai 2015, la ora 19.00, în sala Casei Tineretului, botoşănenii sunt invitaţi la spectacolul "Conu' Leonida faţă cu reacţiunea", de I. L. Caragiale.

Regia artistică şi coloană sonoră: Mihai Dontu
Scenografia: Mihai Pastramagiu

Distribuția:
Efimiţa - Narciza Vornicu
Safta - Petruţ Butuman
Leonida - Mihail Donţu
Fantoma lui Garibaldi - Constantin Adam

Scrisă în 1880, "Conu' Leonida faţă cu reacţiunea" este o capodoperă, o farsă într-un act, în care pensionarul Leonida - Mihail Donţu - şi cea de-a doua soţie a lui, Efimiţa - Narciza Vornicu - speriaţi de focurile de pistol, de hărmălaia produsă de vocile amestecate, de strigătele şi chiotele auzite din stradă, creează prin dialogul lor un univers întreg al mic-burghezului mărginit şi fricos, ahtiat după căpătuială. Omul, de un comic irezistibil, e un atotştiutor grav şi important în faţa nevestei, care îl ascultă uimită, dar şi cu umor, având despre toţi şi toate câte o stupefiantă teorie. Îm mintea inocentă a acestui personaj care se ţine cu sfinţenie de "ceea ce scrie la gazetă", ideile de libertate, revoluţie şi progres se învălmăşesc într-un haos ameţitor. Idealul său de republică este, astfel, cât se poate de domestic şi profitabil: "leafă bună", "nu se mai plăteşte bir" etc. Dar, dacă aşteaptă de la "revuluţie" un "ce profit", Conu' Leonida e, în acelaşi timp, un mare sperios, temându-se şi tremurând de "furia poporului". În fond, e un învechit, oricât ar vântura el tot felul de idei democratice aproape de nerecunoscut în forma lor schimonosită şi incoerentă, semn de confuzie mentală absolută. Leonida este un imbecil benign, perorând cu inimitabilă candoare cu un aer foarte savant, despre lucruri din care se vede bine că nu pricepe o iotă: definiţia republicii, sursele ipohondriei, legea pensiilor, "lege de murături", papa şi revoluţia etc. În cugetul său tulbure se răsfrâng astfel, amestecat şi sucit, realităţi şi noţiuni care îi depăşesc puterea de înţelegere. Abia spre dimineaţă, când "Feciorul" - Petruţ Butuman - vine să aprindă focul, se lămuresc lucrurile: "toată noaptea a fost masă mare la băcanul din colţ", "a făcut oamenii chef, c-aseară a fost lăsata secului..."

În repertoriul Teatrului "Mihai Eminescu", această viziune regizorală este cea de-a patra. Prima a fost într-un spectacol cupe cu "Un pedagog de şcoală nouă" - 28 februarie 1967, regia Eugen Aron şi Ştefan Moisescu, scenografia - Constantin Molocea şi Hary Popescu-Alexa, bucurându-se de colaborarea excepţională a maestrului Grigore Vasiliu-Birlic. A doua, după aproape 30 de ani, este cea din 16 iunie 1996, regia Florin Zamfirescu, scenografia Viorica Lăzărescu şi Mihai Pastramagiu. Aici Efimiţa a fost interpretată, în travesti, de Jan Apostoliu. A treia montare a fost cea din 17 martie 2002, regizor Ion Sapdaru, scenografia Mihai Pastramagiu. Actuala punere în scenă, regia Mihail Donţu şi scenografia Mihai Pastramagiu, are ca noutate faptul că apare şi "personajul din vis - Garibaldi", un personaj straniu şi misterios, care poate fi "Moartea" sau obsesiile "republicane" ale lui Leonida.

Pret bilet -15 lei, elevi - 7 lei

Biletele le găsiți la AGENȚIA TEATRALĂ în incinta Centrului Național de Informare si Promovare Turistică, din Centrul Istoric - Piata 1 Decembrie 1918, nr. 4

Tel. 0231 / 510 970