Mai jos sunt cele mai importante tradiții care încep de pe 2 ianuarie 2020, și trebuie respectate până de Bobotează, care va fi pe 6 ianuarie 2020.

Boboteaza, sărbătorită pe 6 ianuarie, însoțită de Sfântul Ioan Botezătorul, care este prăznuit pe 7 ianuarie, marchează sfârșitul sărbătorilor de iarnă, care au început în ajunul Crăciunului.

Bobotează, care este pe 6 ianuarie, reprezintă o sărbătoare importantă pentru toți credincioșii, marcând momentul în care Iisus Hristos a fost botezat de către Ioan Botezătorul, la vârsta de 30 de ani.

Începând de pe 2 ianuarie, începe perioada umblatului cu crucea. Preotul poartă cu el o găletușă cu apă sfințită, cu care umblă pe la casele oamenilor cu Iordanul.

După ce pleacă preotul, copiii vor înconjura gospodăria cu o lumânare aprinsă pentru ca familia să fie ocrotită de necazuri în acest an. Superstiția mai spune și că această lumânare trebuie să fie păstrată în casă, pentru a fi reaprinsă în caz de pericole mari, de pildă dezastre naturale, tragedii soldate cu pierderi ale vieților omenești.

Pe 5 ianuarie, în Ajunul Bobotezei se spune că se deschid cerurile. În unele zone, copiii pleacă la colindat cu Chiraleisa, purtând clopoței și tălăngi, alături de vâsc, brad și busuioc la căciuli. Boboteaza este una dintre cele mai importante sărbători, atât pentru creştinii ortodocşi, cât şi pentru cei catolici, scrie playtech.ro.

O altă tradiție amintește de faptul că nu trebuie să arunci gunoiul de Bobotează, ca să nu îți arunci norocul, odată cu acesta.

În noaptea de Bobotează, fetele își visează ursitul
Se spune că, în noaptea de Bobotează, fetele îşi visează ursitul. Ele îşi leagă pe inelar un fir roşu de mătase şi pun o rămurică de busuioc sub pernă. Fetele care cad pe gheaţă în ziua de Bobotează pot fi sigure că se vor mărita în acel an, spune tradiţia populară.

Fetele care vor să-ți viseze ursitul trebuie să ia de la preot un fir de busuioc sfințit pe care să îl pună sub pernă. Acest lucru trebuie făcut în noaptea dinaintea Bobotezei. În vis, li se va arăta ursitul, potrivit tradițiilor vechi românești.

De asemenea, potrivit tradiţiei, în ajunul Bobotezei, în casele românilor se pregăteşte o masă asemănătoare cu cea din Ajunul Crăciunului. Astfel, sub faţa de masă se pune fân, iar pe fiecare colţ al acesteia se pune câte un bulgăre de sare. Apoi, pe masă se aşază 12 feluri de mâncare: colivă, bob fiert, fiertură de prune, sarmale umplute cu crupe, borş de "burechiuşe" sau "urechiuşele babei" (fasole albă cu colţunaşi umpluţi cu ciuperci), borş de peşte, peşte prăjit, plăcinte de post umplute cu tocătură de varză acră, plăcinte cu mac.

Alte tradiții de Bobotează
La Bobotează se sfinţesc toate apele, iar preotul se duce la o apă unde va arunca o cruce. Mai mulţi bărbaţi se aruncă în apă ca să o aducă înapoi. Cel el care reuşeşte să ajungă primul la ea primeşte binecuvântarea preotului.

Mai demult, în timpurile străvechi, cel care găsea primul crucea şi o aducea la mal primea şi daruri de la domnitorul ţării. Era ţinut la mare cinste de către ceilalţi.