Pe lista de beneficii ale cafelei si-a mai facut loc unul. Pana acum s-a dovedit, printre altele, ca aceasta bautura populara protejeaza creierul, mentine ficatul si arterele sanatoase, reduce riscul de diabet. Un studiu nou dezvaluie inca un motiv pentru care este bine sa bem cafea si acesta are legatura cu microbiomul intestinal.

Tot mai multe cercetari scot la lumina numeroase beneficii ale cafelei. Consumul unei singure cesti poate combate grasimile nesanatoase, poate reduce inflamatiile asociate obezitatii sau chiar poate proteja creierul la batranete. Mai mult, un consum zilnic de trei cesti de cafea poate mentine arterele sanatoase si suple, impiedicand acumularea de calciu si evitand riscul de blocare. Cafeaua ar putea ajuta si la combaterea diabetului prin imbunatatirea controlului zaharului din sange si poate mentine ficatul sanatos. Insa cum produce exact cafeaua toate aceste beneficii pentru sanatate a ramas oarecum un mister.

Un nou studiu dezvaluie mecanismele din spatele efectelor cafelei, analizand legaturile dintre cafea si sanatatea microbiomului intestinal. Dr. Li Jiao, de la Baylor College of Medicine din Houston, TX, este autorulprincipal al studiului. Dr. Shawn Gurwara, de asemenea de la Baylor College, a prezentat concluziile la American College of Gastroenterology (ACG), reuniunea stiintifica anuala 2019, care a avut loc la San Antonio, TX.

Cafeaua si microbiomul intestinal
Dr. Jiao si echipa si-au propus sa examineze „asocierea dintre consumul de cafeina si compozitia si structura microbiomului colonului”. Pentru a face acest lucru, oamenii de stiinta au cerut celor 34 de participanti sa faca o colonoscopie si endoscopie pentru a confirma starea de sanatate a colonului lor. Cercetatorii au obtinut 97 de biopsii din diverse segmente de colon. Apoi au extras ADN-ul microbian si au efectuat 16 analize de secventiere a ARN.

Participantii au raspuns la un chestionar de alimentatie pentru a evalua aportul zilnic de cafea. Echipa a impartit aportul de cafea in consum mare de cofeina – adica cel putin 82,9 miligrame (mg) pe zi – si consum redus, adica mai putin de 82,9 mg pe zi.
Analizele au aratat ca consumatorii mari de cofeina au avut un nivel ridicat al genurilor bacteriene Faecalibacterium si Roseburia, dar niveluri scazute de Erysipelatoclostridium – un gen bacterian „potential daunator”. Echipa de cercetare a gasit aceste asociatii indiferent de varsta participantilor sau de calitatea dietelor lor.

Desi face parte dintr-un intestin normal sanatos, nivelurile excesive de Erysipelatoclostridium ramosum (E.
ramosum) pot fi daunatoare. Studiile anterioare la om au legat E. ramosum cu sindromul metabolic. De asemenea, studiile la animale au gasit legaturi care sporesc obezitatea indusa de dieta.

Mai mult, cercetatorii acestui studiu au descoperit niveluri mai ridicate de alte bacterii „detectate frecvent in microbiomul intestinal” la consumatorii mari de cafea. Aceste bacterii au inclus Odoribacter, Dialister, Fusicatenibactor, Alistipes, Blautia si diverse tulpini de Lachnospiraceae.

Autorii concluzioneaza: „Consumul mai mare de cofeina a fost asociat cu o bogatie crescuta si o uniformitatea microbiomului intestinal. Dar si cu o abundenta relativa mai mare de bacterii antiinflamatorii, cum ar fi Faecalibacterium si Roseburia si niveluri mai mici de Erysipelatoclostridium, potential daunatoare.”