Stimaţi colegi, suntem şi vom fi datori vânduţi. Nu este previziunea mea şi nu este departe în timp. Practic acest lucru se întâmplă, iar despre îndatorările viitoare citim negru pe alb, în Strategia fiscal – bugetară pe perioada 2012 – 2014, elaborată de către Guvernul României.

Există două linii directoare ale discursului celor de la Putere, când vine vorba despre parcursul economic al ţării: investiţiile şi crearea de locuri de muncă. Din păcate, constatăm că nu s-a depăşit, în toţi aceşti ani, nivelul declarativ. Este nevoie de o simplă întoarcere în timp şi de o minimă analiză. Anii 2000-2004 şi mai apoi 2004-2008 au adus într-adevăr creştere economică, însă guvernele Boc au înregistrat numai descreştere economică sau, cum le place să spună, au înregistrat „creştere economică negativă”. Constatăm la tot pasul  investiţii nerentabile care au angajat efortul nostru, al tuturor, desfiinţarea locurilor de muncă, creşterea alarmantă a numărului specialiştilor din diverse domenii, ce părăsesc ţara, aproape falimentarea unor sectoare prioritare pentru funcţionarea statului… într-un cuvânt, dezastru.

Departe de mine de a folosi vorbele mari şi exagerările de orice fel, însă  nu-mi pot explica, de exemplu faptul că fondul de pensii a înregistrat  excedent la un moment dat, iar acum a ajuns la un deficit de miliarde de euro. Cum se explică acest fenomen? Unde sunt banii? Care a fost politica fiscală şi cea bugetară în această direcţie?

Citesc în Strategia fiscal – bugetară pe perioada 2012 – 2014 faptul că începând cu anul 2012 finanţarea deficitului bugetar se va asigura din emisiuni de titluri de stat pe piaţa internă şi pe piaţa externă de capital, în valoare de 7 mld Euro. Se confirmă faptul că noi ne vom împrumuta în continuare, cu miliarde şi miliarde de euro.

Însă se naşte întrebarea firească: până când? Cât timp va mai putea duce România datoria publică exorbitantă şi unde sunt celelalte măsuri care să vină în întâmpinarea nevoilor economice?

Unde sunt măsurile pro-active, care să ducă la creşterea economică a ţării?

Motorul creşterii economice, adică investiţiile eficiente şi crearea de locuri de muncă, nu există la momentul actual, economia mergând într-o direcţie extrem de periculoasă, fără priorităţi şi strategii. Repet, avem de-a face cu investiţii total nerentabile şi generatoare de cheltuieli, din momentul în care construim piscine olimpice care stau închise din lipsă de personal, terenuri performante de fotbal, pe câmpuri accidentate, în localităţi cu 2, 3 tineri sau patinoare exorbitante care nu-şi amortizează investiţia din preţul biletelor.

Tot Strategia fiscal-bugetară vorbeşte despre măsuri urgente, ca îmbunătăţirea colectării veniturilor bugetare şi combaterea evaziunii fiscale. Ce s-a făcut până acum în acest sens? Mai nimic. Numai  reclamă la televizor şi mult spectacol, însă cu puţine beneficii reale pentru bugetul de stat.

Fără a jigni pe cineva, considerăm că actuala echipă guvernamentală este un amalgam ciudat ce cuprinde ipocrizie, incompetenţă, duplicitate, minciună, mergând în unele cazuri până la trădare faţă de semenii pe care îi reprezintă.