Administraţia Prezidenţială a postat, luni, pe site, textul Acordului politic naţional privind creşterea finanţării pentru Apărare, care urmează să fie semnat marţi, de partide, şi care cuprinde atingerea a patru mari obiective, referitoare la finanţarea acestui domeniu în următorii zece ani.

Acordul politic naţional privind creşterea finanţării pentru Apărare menţionează „atingerea a patru obiective".

Primul obiectiv este „creşterea finanţării pentru apărare, astfel încât, la nivelul bugetului pentru anul 2017 să se atingă 2% din PIB".

„Garantăm astfel asigurarea unui suport financiar corespunzător domeniului apărării, ca o condiţie esenţială pentru buna funcţionare a Armatei României, prin susţinerea şi dezvoltarea de programe de înzestrare şi pregătire", se precizează în Acord.

Un alt obiectiv îl reprezintă „menţinerea pentru următorii 10 ani, în perioada 2017-2027, a unui nivel de finanţare a Armatei de cel puţin 2% din PIB, iar în situaţia în care resursele financiare o vor permite, creşterea acestui procent în funcţie de nevoile de securitate şi de obligaţiile pe care România şi le poate asuma".

„Ne angajăm să creăm un cadru predictibil şi stabil, astfel încât să fie evitate pe viitor decizii prin care procentul alocat apărării să fie diminuat sub nivelul de 2% din PIB, fapt cu efecte negative asupra capacităţii operaţionale a Armatei", se mai arată în document.

Al treilea obiectiv îl reprezintă „garantarea unui consens politic naţional între toate partidele parlamentare care se obligă, indiferent că sunt la putere sau în opoziţie, să respecte angajamentul ferm de susţinere a alocărilor bugetare pentru Armată la nivelul constant de minim 2% din PIB pentru următorii 10 ani".

Ultimul obiectiv cuprinde „susţinerea planificării bugetare multianuale a cheltuielilor militare, pentru asigurarea predictibilităţii politicii de înzestrare a Armatei României cu tehnică modernă de luptă, precum şi dezvoltarea unor proiecte de cooperare între industria naţională de apărare şi companii de profil din alte state".

Documentul prezintă motivaţia pentru semnarea acestui Acord, şi se referă la "statutul nostru de ţară membră a NATO şi de angajamentele asumate de România, inclusiv în ceea ce priveşte finanţarea sectorului apărării".

Acordul se mai referă la „solidaritatea transatlantică la nivelul statelor NATO, care trebuie să se manifeste în ceea ce priveşte susţinerea cheltuielilor militare" şi în condiţiile în care suntem „angajaţi într-un parteneriat strategic cu Statele Unite ale Americii, în cadrul căruia cooperarea, în domeniul militar este fundamentul pentru asigurarea securităţii României".

Acordul se mai referă la „riscurile la care este expusă România ca urmare a contextului geopolitic regional actual, generator de instabilitate şi insecuritate şi a provocărilor la care este expusă Alianţa Nord Atlantică" şi la "preocuparea de asigurare a unei înzestrări corespunzătoare cu tehnică modernă de luptă pentru Armata României şi de îmbunătăţirea permanentă a calităţii vieţii personalul militar şi civil care activează în Armata României".

Acordul mai are ca motivaţie „convingerea că, printr-o acţiune hotărâtoare şi coerentă, asumată prin consensul de întreaga clasă politică, putem să ne îndeplinim ca ţară angajamentele asumate în domeniul securităţii şi, în acelaşi timp, să ne asigurăm pacea şi prosperitatea cetăţenilor români". Sursa: ziarero.antena3.ro