Anul trecut a dat seceta! Oamenii au recoltat puţin şi au reuşit să-şi scoată, din vânzarea produselor, doar o parte din banii pe care-i dăduseră pe brazdă, în timpul campaniilor agricole. Cu chiu, cu vai şi mai ales pe datorie, oamenii şi-au înfiinţat în toamna lui 2012 culturi noi pe care le-au tratat, le-au udat şi le-au îngrijit cum au ştiut ei mai bine. Muncă multă şi grea, de pe urma căreia scot acum, în 2013, recolte bogate. Din păcate însă, nici în acest an nu le este dat să se bucure de munca lor.

Cum puţini agricultori au contracte ferme de livrare a recoltele, intermediarii români şi cei străini au prăbuşit piaţa de desfacere, ca să le poată cumpăra producţiile pe te miri ce din cauza monopolului format pe piaţa de depozitare de către cei patru-cinci mari agricultori. Iar în situaţia în care oamenii plătesc, anual, cu 10 procente mai mult ca să înfiinţeze un hectar de cultură, devalorizările recoltelor îi duc direct în sapă de lemn! Nu se poate să investeşti în fiecare an mai mult şi să încasezi mai puţin!

Fără bani în conturi şi deci, fără puterea financiară să cultive mai mult pământ, fermierul care altădată aduna bani buni de pe câmpuri a rămas acum la mâna celor care vor să-l strângă cât pot de tare, cu uşa! Cine n-are siloz sau depozit frigorific şi nici nu-şi permite să închirieze, trebuie să-şi vândă recoltele repede, indiferent cât de puţin oferă cumpărătorul. Va merge fermierul în pagubă astăzi, va merge tot în pagubă şi mâine, până când îşi va trage utilajele pe dreapta şi îşi va agăţa ştiinţa şi meşteşugul în cui! Nu de alta, dar de muncă multă pe bani puţini e lesne să te saturi!

Şi atunci, mă întreb: Cum de greutăţile fermierilor noştri sunt mai acute decât ale agricultorilor europeni? Ei bine, în România, interesul producătorului din agricultură pare să fi ajuns pe ultimele locuri în agenda de lucru a actualului Guvern. Tonul în politică, inclusiv în cea agricolă, este dat de oameni ale căror interese nu pot fi decât bănuite, în acest moment. Cu toţii ar trebui să ne dăm seama că, oricât de deasă ar fi plasa intereselor din agricultura anului 2013, în acest moment, de bunăstarea fermierului nu-i prea pasă nimănui!

Ne amintim cu toţii de cazurile de firme din alte judeţe care au venit şi au cumpărat cereale sau alte produse agricole, plătind cu cecuri fără acoperire, iar fermierii nici până în ziua de azi nu şi-au mai recuperat banii! Iar ulterior, când s-au efectuat controale la aceste firme, s-a descoperit că pur si simplu dispăruseră, că adresele lor erau de fapt false şi că firmele erau de fapt… fictive!  Rugămintea mea către agricultori este să nu-şi vândă recoltele pe câţiva “arginţi”! Deci, foarte mare atenţie, oameni buni, la cei care dau târcoale muncii voastre!

Şi mă întorc acum la problemele fermierilor noştri. Producătorii agricoli vin după un an la fel ca anul trecut, în care seceta i-a decapitalizat. Iar anul acesta, când situaţia producţiilor este ceva mai bună, preţurile practicate pe piaţă acoperă cheltuielile de producţie doar în proporţie de 70-80%. Şi, bineînţeles, angrosiştii profită din nou de faptul că producătorii agricoli nu au spaţii de depozitare sau sunt decapitalizaţi. Aşadar, rugăm Guvernul României să intervină cu programe viabile pe piaţă, după modelul celorlalte state europene, atunci când angrosiştii deţin monopolul în achiziţia de produse agricole! Cea mai mare parte a fermierilor români nu dispun deloc de spaţii de depozitare.

Se munceşte pe câmpurile României tot cu tractoarele “cârpite”. Micii fermieri au rămas în urmă cu dotarea fermelor, pentru că nu au capacitatea financiară şi nici administrativă pentru a contracta credite sau a aplica pentru fonduri europene. Iar programul Rabla pentru tractoare este într-adevar… o rablă! Consumă tone de hârtii birocratice şi are o primă eventual pentru un Logan, nu pentru un tractor! Cu 4.000 de euro primă, fermierii pot doar să-şi facă alţi nervi, nu să-şi cumpere tractor. Un voucher la programul “Rabla pentru tractoare” înseamnă 4.000 de euro, însă un tractor bun, de 90-100 de cai putere, costă, ştim bine, chiar şi de 7-8 ori mai mult!

Dumitru Verginel Gireadă,

Deputat PNL Botoşani