Sălile de jocuri de noroc ar putea dispărea din unele orașe din țară. Mai multe primării au anunțat, în ultimele zile, că vor propune în consiliile locale interzicerea acestor activități.

La Slatina, de anul viitor, aceste săli ar urma să rămână fără licențe de funcționare, în timp ce la Iași primarul ia în calcul mutarea lor la periferia orașului. Între timp, Senatul a adoptat o lege care interzice accesul tinerilor sub 21 de ani în sălile de jocuri.

Licențele de funcționare ale sălilor de jocuri erau obținute exclusiv de la Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc. Dar, prin noua ordonanță de urgență adoptată zilele trecute, primarii vor avea la dispoziție autorizațiile de funcționare. Fiecare va putea decide interzicerea sau menținerea jocurilor de noroc în localitate, fără implicarea autorităților de la București.

Mario De Mezzo, primar Slatina: „Pentru Slatina, am decis ca sălile de jocuri, păcănelele, cum sunt cunoscute, să fie închise. În mandatul meu de prefect, un tânăr de 27 de ani s-a sinucis, înecându-se în Olt, după ce a avut pierderi repetate la păcănele”.

Mihai Chirica, primarul Iașiului: „Este un flagel, nu este o joacă. Vorbim despre oameni, nu despre bani. Demersurile noastre, inclusiv ale mele personale, vor merge în direcția interzicerii acestor activități, până la eliminarea lor de pe raza administrativ-teritorială a municipiului Iași”.

Industria jocurilor de noroc a ajuns să domine multe dintre orașele țării. Numai anul trecut, conform Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc, în România veniturile din jocuri online au fost de peste 11,5 miliarde de lei. La clasicele păcănele s-au înregistrat încă 5,7 miliarde de lei, iar pariurile în cotă fixă au generat aproape 915 milioane de lei.

La nivel național există 95 de operatori care administrează 45.663 de aparate de joc. Cele mai multe sunt în București, unde străzile sunt împânzite de săli de joc. Primarul Capitalei a declarat că, înainte de o eventuală decizie, vrea să vadă ce impact bugetar are această industrie pentru București.

Ciprian Ciucu, primarul Capitalei: „Trebuie să existe o discuție cu sectoarele și cu Consiliul General. Cu siguranță o vom avea, pentru a vedea câți bani aduc la buget și care este impactul financiar. Deși, ca principiu, nu banii sunt cei mai importanți, ci ceea ce se întâmplă în viața oamenilor”.

România a încasat din taxele și impozitele aplicate acestei industrii 900 de milioane de euro doar în 2024. Potrivit celor de la Oficiul Național al Jocurilor de Noroc, pentru 2025 statul ar urma să încaseze aproape 1 miliard de euro. Motiv pentru care unii edili ezită să ia o decizie în privința sălilor de jocuri din orașe.

Au anunțat, în schimb, că vor interzice aceste săli primarii din Rădăuți, Brăila, Ploiești și Turda. Iar la Motru, în județul Gorj, primarul ia în calcul mutarea lor la periferia orașului sau într-o zonă special amenajată.

Între timp, Senatul a adoptat un proiect de lege care prevede majorarea vârstei minime de acces în săli de jocuri de la 18 la 21 de ani. Proiectul urmează să ajungă în Camera Deputaților, for decizional.