În data de 15 octombrie a.c., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Bucureşti, privind interpretarea şi aplicarea unitară a legii nr. 60/1991 privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice în ceea ce priveşte chestiunea de drept referitoare la înţelesul obligaţiei de declarare a adunărilor care se desfăşoară în exteriorul sau în incinta sediilor ori a imobilelor persoanelor juridice de interes public sau privat, reglementată de dispoziţiile art. 3 prima teză din Legea nr. 60/1991 privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice, ca element constitutiv al contravenţiilor prevăzute de dispoziţiile art. 26 alin. 1 lit. a) şi lit. d) din Legea nr. 60/1991, republicată.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României a decis că există obligaţia de declarare prealabilă a adunărilor publice, atunci când adunările urmează să se desfăşoare în pieţe ori pe căile publice (drum public, parte carosabilă şi trotuar) sau în alte locuri prevăzute de art. 1 alin. (2) din Legea nr. 60/1991.

În acest sens, vor trebui declarate în prealabil adunările publice al căror scop îl constituie manifestările cultural-artistice, sportive, religioase, comemorative, cele ocazionate de vizite oficiale, precum şi cele care se desfăşoară în imediata vecinătate a sediilor ori a imobilelor persoanelor juridice de interes public sau privat.

Decizia nr. 19 din 15.10.2018 va deveni obligatorie după publicarea în Monitorul Oficial al Românei, iar nerespectarea prevederilor legale va atrage după sine sancţionarea contravenţională cu amendă de la 1000 de lei la 10000 de lei pentru „organizarea şi desfăşurarea de adunări publice nedeclarate, neînregistrate sau interzise” sau cu amendă de la 500 de lei la 5000 de lei pentru „participarea la adunări publice nedeclarate sau interzise şi urmate de refuzul părăsirii locurilor de desfăşurare a acestora, la avertizările şi somaţiile organelor de ordine făcute potrivit legii”.