Grecii s-au grabit sa retraga bani de la bancomate, de teama ca Guvernul va impune masuri de control al capitalului.

Populatia elena a scos marți din depozitele bancare 300 de milioane de euro, de trei ori mai multi bani decat in zilele anterioare, informeaza cotidianul Kathimerini.

Panica a fost declansata de informatiile vehiculate in presa internationala referitoare la impunerea controlului tranzactiilor realizate pe teritoriul elen. Mai mult, marti, se zvonea ca bancile vor percepe o taxa de un euro pentru retragerile mai mici de 1.000 de euro, potrivit Ziare.com.

Vestea cu adevărat proastă este că ieșirile din depozitele băncilor elene au explodat în aprilie la cinci miliarde de euro (5,44 miliarde de dolari), de la 1,91 miliarde de euro în martie, conform Agerpres.
Grecia: Ieșirile din depozitele băncilor s-au accelerat la cinci miliarde de euro, în aprilie

În ianuarie și februarie, ieșirile din depozite s-au ridicat la 12,25 miliarde de euro și, respectiv, 7,57 miliarde de euro în februarie.

„Ultima săptămână din mai a fost mult mai dificilă comparativ cu precedenta, ieșirile zilnice de numerar ajungând la 200-300 milioane de euro', susțin sursele.

Accelerarea retragerilor a fost provocată și de speculațiile privind introducerea unor restricții asupra mișcărilor de capital. Purtătorul de cuvânt al Guvernului de la Atena a dezmințit un astfel de scenariu.

Din cauza temerilor privind ieșirea Greciei din zona euro (Grexit), persoanele fizice și juridice și-au retras banii din bănci, înregistrându-se în februarie cel mai scăzut nivel al depozitelor bancare din 2005, ceea ce a forțat băncile elene să devină dependente de finanțarea de urgență (ELA) de la Banca Centrală a Greciei.

Banca Centrală Europeană a menținut plafonul liniei de finanțare de urgență (ELA) destinată creditorilor eleni la 80,2 miliarde de euro (87,6 miliarde de dolari), au declarat pentru Reuters surse care au dorit să-și păstreze anonimatul.

Capitalul tampon de lichiditate s-a menținut la aproximativ trei miliarde de euro, astfel încât Banca Centrală a Greciei și BCE să poată reacționa în caz de urgență, susțin sursele. Acestea au adăugat: 'Stabilizarea ieșirilor de capital din băncile elene a reprezentat motivul pentru care BCE nu a majorat plafonul'. În ultimele săptămâni BCE a majorat constant finanțarea acordată băncilor elene.

În prezent, Grecia poartă negocieri intense cu creditorii internaționali pentru eliberarea unei noi tranșe din programul de ajutor care este condiționată însă de adoptarea de reforme economie de autoritățile de la Atena.

Guvernul condus de premierul Alexis Tsipras și-a exprimat speranța că va ajunge la un acord cu creditorii în următoarele zile, în timp ce reprezentanții UE, BCE și FMI sunt mai pesimiști și spun că discuțiile avansează prea lent.

Din cauza temerilor privind ieșirea Greciei din zona euro (Grexit), persoanele fizice și juridice și-au retras banii din bănci, înregistrându-se în februarie cel mai scăzut nivel al depozitelor bancare din 2005, ceea ce a forțat băncile elene să devină dependente de finanțarea de urgență (ELA) de la Banca Centrală a Greciei.

La începutul acestui an, BCE a încetat să mai accepte obligațiuni grecești drept garanții pentru creditele acordate băncilor comerciale, ceea ce înseamnă că sarcina finanțării băncilor grecești a căzut pe Banca Centrală a Greciei. Cu toate acestea, BCE păstrează controlul, în condițiile în care împrumuturile de care băncile grecești pot beneficia prin intermediul finanțării de urgență (ELA) de la Banca Centrală a Greciei trebuie aprobate de BCE.

În mod normal, băncile grecești își asigură necesitățile de lichiditate de la Banca Centrală Europeană (BCE), însă creșterea retragerilor de depozite, după rezultatul alegerilor parlamentare anticipate din 25 ianuarie, le-a afectat lichiditatea. Finanțarea oferită de ELA este mai scumpă decât împrumuturile de la BCE. Sursa: realitatea.net