Salariul minim de 2.350 de lei pentru persoanele cu studii superioare vine în 2019 cu restricţii. Nu va fi acordat automat celor care au o patalama. Tocmai pentru că riscau să devină neangajabili, au fost introduse condiţii.

Guvernul a aprobat noile salarii minime pe economie, de 2.080 de lei şi respectiv 2.350 de lei, însă pentru cea de-a doua tranşă, cu restricţii.

O persoană care astăzi are un salariu minim brut de 1.900 de lei, va avea de la anul 2.080 de lei. Asta înseamnă un venit net de 1.263 de lei. În cazul celor cu studii superioare, suma va fi cu 150 de lei mai mare, adică 1.413 lei.

Va exista însă un salariu minim brut diferențiat pentru cei cu studii superioare, dar nu se va aplica generalizat. Sunt condiţii. Se va aplica acest nivel pentru cei care au un an vechime şi care lucrează în domeniul pentru care s-a specializat.

„Majorarea salariului de bază minim brut pe ţară, garantat în plată la 2.080 lei, reprezintă o creştere de 9,47%, iar nivelul de 2.350 lei, aplicat pentru personalul cu studii superioare şi o vechime în muncă de cel puţin un an, reprezintă o creştere de 23,68%”, a anunțat premierul Viorica Dăncilă.

Guvernanţii au renunţat însă la majorarea salariului minim brut la 2.350 de lei şi pentru angajaţii cu cel puţin 15 ani vechime.

„Nu am dat un pas înapoi, atunci când iei o măsură discuţi cu ambele părţi. Discuți şi cu sindicatele, şi cu patronatele, iar patronatele au spus că există posibilitatea, mai ales patronatele din textile, ca această măsură să le afecteze exerciţiul financiar şi atunci am ajuns la această concluzie”, a explicat noul ministru al muncii, Marius Budăi.

Astfel, dacă un om licenţiat în istorie (de exemplu, la o fabrică de diplome, fără să fi trecut pe acolo) lucrează ca agent de pază, pentru că nici nu ştie mai mult, nu poate spera decât la 2.080 de lei, adică nivelul inferior de salarizare minimă, la fel ca şi cei cu studii medii.

De ce s-a recurs la salariul minim diferențiat?
Restricţia de a avea o salarizare de studii superioare după un an de experienţă nu este punitivă, oricât ar părea astfel la prima vedere. E o facilitare a accesului în piaţa muncii pentru domeniile dificile. Plătiţi mai mult din momentul ieşirii de pe băncile facultăţii - fără competenţe pentru că sistemul de educaţie de la noi e aşa cum îl ştim -, tinerii riscau să fie excluşi de la angajare. Aşa, după un an în câmpul muncii, plata suplimentară poate fi justificată de deprinderi.

Deja era anunţat că salariul minim de 2.350 de lei nu se va aplica în funcţie de vechime. Era acolo un mare pericol, de a pune în pericol oameni vulnerabili, de vârstă mijlocie, pentru că deveneau scumpi pe piaţa muncii printr-o decizie administrativă. Riscau să fie înlocuiţi de cei cu mai puţină vechime şi plătiţi mai puţin.

E unul dintre momentele rare în care Guvernul a ascultat de partenerii sociali. Bine a făcut, pentru că ar fi făcut grozăvii.

Încă e în discuţie această forţare a salariului minim de la 1.900 de lei la 2.080 şi apoi la 2.350 de lei pentru studii superioare. E o forţare a pieţei muncii, care nu ţine cont de productivitate. Şi în zonele mai puţin dezvoltate s-ar putea să fie un cost al muncii mult prea mare și să facă victime.

De majorarea salariului minim vor beneficia aproape 1,4 milioane de angajaţi. Dintre aceştia, 350.000 au studii superioare.

Ce beneficii are statul?
Mai mulţi bani pentru angajaţi înseamnă însă şi mai mulţi la bugetul statului, prin colectarea taxelor aferente. Deci, cine câştigă în urma acestor majorări? Mai mult statul decât salariatul. Asta pentru că salariatul nu se va alege cu prea mult în urma acestei majorări tocmai din cauza inflaţiei, în timp ce statul va încasa clar mai mult având în vedere că va creşte baza de raportare. Şi va lua mai mult de la privaţi, pentru că la stat sunt prea puţine salarii minime.