Modificările aduse Codului de procedură fiscală au intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2026 și schimbă modul în care sunt realizate controalele fiscale în România. Noile reguli pun accent pe analiza de risc, care va sta la baza selectării contribuabililor pentru inspecții fiscale și a stabilirii clasei de risc fiscal.

Analiza de risc devine baza controalelor fiscale
Începând cu 2026, administrația fiscală este obligată să realizeze periodic analize de risc pentru contribuabili, pe baza cărora va stabili clasa sau subclasa de risc fiscal a fiecăruia. Aceste informații pot fi comunicate contribuabililor la cerere, prin mijloace care permit confirmarea primirii.

Noile prevederi au rolul de a oferi o mai mare transparență în relația dintre autorități și contribuabili și de a permite companiilor să înțeleagă mai bine nivelul riscului fiscal la care sunt expuse. Astfel, contribuabilii ar putea adopta măsuri preventive sau corective pentru a evita declanșarea unui control fiscal.

Totuși, există posibilitatea ca această obligație de comunicare a clasei de risc să fie amânată până la finalul anului 2026, potrivit unui proiect legislativ aflat în dezbatere publică. Autoritățile justifică această eventuală amânare prin necesitatea finalizării procesului de digitalizare a sistemelor ANAF, care trebuie să gestioneze un volum mare de solicitări. În acest scenariu, dreptul contribuabililor de a solicita informații despre clasa de risc fiscal ar urma să fie aplicabil abia din 1 ianuarie 2027.

ANAF va putea face controale oriunde în țară
O altă schimbare importantă vizează competența organelor de inspecție fiscală. Potrivit noilor reglementări, inspecțiile fiscale nu vor mai fi realizate exclusiv de structurile locale ale administrației fiscale. Începând cu 2026, orice structură de inspecție fiscală din cadrul ANAF va putea efectua controale pe întreg teritoriul României în cazul creanțelor administrate de autoritatea fiscală centrală.

De asemenea, selecția contribuabililor pentru inspecții fiscale se va face la nivel central, în cadrul aparatului central al ANAF, și nu la nivelul structurilor teritoriale, ceea ce indică o tendință de centralizare a activităților de control.

Controale fiscale și prin selecție aleatorie
Deși analiza de risc devine principalul criteriu pentru declanșarea controalelor fiscale, legislația introduce și o excepție.

Autoritățile fiscale vor putea selecta aleatoriu contribuabili pentru inspecții fiscale, însă această procedură nu poate depăși 10% din totalul contribuabililor verificați anual. Condițiile și modul de aplicare vor fi stabilite prin ordin al președintelui ANAF.

Depășirea acestui plafon este considerată abatere disciplinară, iar conducerea structurilor de inspecție fiscală va fi obligată să dispună sancționarea persoanelor responsabile.

Același mecanism de selecție aleatorie poate fi aplicat și în cazul persoanelor fizice verificate pentru situația fiscală personală.

Controalele fiscale vor fi mai predictibile
Specialiștii arată că noile modificări legislative consolidează rolul analizei de risc în stabilirea controalelor fiscale și urmăresc să facă procesul mai transparent și mai previzibil pentru contribuabili.

Prin centralizarea planificării controalelor și prin posibilitatea accesului la informații despre clasa de risc fiscal, contribuabilii ar putea avea o imagine mai clară asupra expunerii la controale și asupra modului în care autoritățile fiscale își prioritizează verificările.

Modificările sunt prevăzute în Ordonanța de Urgență nr. 188/2022 și fac parte dintr-un proces mai amplu de modernizare a administrației fiscale, în linie cu tendințele internaționale privind utilizarea analizei de risc pentru alocarea resurselor de control și pentru încurajarea conformării voluntare a contribuabililor.