Pe 23 aprilie 2026, creștinii ortodocși îl prăznuiesc pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, cunoscut ca Purtătorul de Biruință. Această sărbătoare este marcată de tradiții și obiceiuri străvechi, iar peste un milion de români își celebrează onomastica în această zi.​

Sfântul Gheorghe aduce nu doar o mare sărbătoare religioasă, ci și o serie de tradiții care, potrivit credințelor populare, pot aduce noroc tot anul.

Când este sărbătorit Sfântul Gheorghe
Sfântul Gheorghe este prăznuit în fiecare an pe 23 aprilie, fiind una dintre cele mai importante sărbători din calendarul ortodox. Ziua este dedicată Sfântului Gheorghe, considerat un simbol al curajului și al biruinței binelui asupra răului.

În traditia populară, Sfantul Gheorghe este cunoscut sub numele de San-George. Este considerat a fi un zeu al vegetației, protector al naturii înverzite, al vitelor și al oilor.

Povestea de viaţă a Sfântului Gheorghe 
Sfântul Gheorghe este recunoscut ca unul dintre cei mai importanți apărători ai creștinismului.  Sfântul Mucenic Gheorghe s-a născut în Capadocia, într-o familie creştină, şi a trăit în timpul domniei împăratului Diocleţian.

Conform crestinortodox.ro, Sfântul Mucenic Gheorghe a rămas încă de mic orfan de tată şi a trebuit să se mute, alături de mama lui, în Palestina. Sfântul Mucenic Gheorghe a urmat o carieră în domeniul militar reuşind să ajungă chiar comandant în armata împăratului Diocleţian. 

Sursa amintită precizează că Sfântul Mucenic Gheorghe a avut o asemenea tărie de caracter încât a mărturisit chiar înaintea lui Diocleţian credinţa în Hristos, într-un moment în care împăratul începuse persecuţiile împotriva creştinilor. 

Sfântul Mucenic Gheorghe a fost supus la numeroase chinuri şi condamnat la moarte, prin decapitare, pe 23 aprilie 303. Tot atunci au mai fost condamnaţi la moarte Glicherie, Valeriu, Donat, Terin şi Alexandra, soţia împăratului Diocleţian. Toţi trecuseră la credinţa creştină după ce, pentru rugăciunile Sfântului Gheorghe, Dumnezeu a înviat un mort. Şi după moarte, Sfântul Mucenic Gheorghe s-a arătat făcător de minuni fiind grabnic ajutător celor ce îl cheamă în rugăciuni.

Tradiții și obiceiuri de Sfântul Gheorghe
În multe zone din țară, oamenii respectă obiceiul de a pune la porți sau la ferestre ramuri verzi, de obicei de salcie sau fag, considerate protectoare împotriva spiritelor rele.

De asemenea, există tradiția de a merge dimineața devreme la câmp sau în natură, pentru a „lua puterea pământului”, un gest simbolic pentru sănătate și energie pe tot parcursul anului.

În unele regiuni, oamenii se spală cu rouă sau se tăvălesc prin iarbă, crezând că astfel vor fi feriți de boli și vor avea noroc.

O tradiție veche în anumite zone ală țării este urzicatul. Se spune că cine este urzicat în această zi va fi harnic, ager și sănătos toată vara.

Cunoscut în tradiția populară și sub numele de San-George, Sfântul Gheorghe e considerat a fi un zeu al vegetației și un protector al naturii înverzite, al vitelor și al oilor. În popor se crede că atunci când broaștele cântă pentru prima oară, San-George deschide drumul naturii spre viață. 

Pentru a proteja vitele și semănăturile de forțele malefice, în dimineața zilei de San-George, capul familiei, întotdeauna un bărbat, așeza ramuri înverzite la stâlpii porților, la ferestrele și ușile caselor și grajdurilor, precum și în grădină. Se credea astfel că oamenii, vitele și recoltele erau protejate de rele. Aceste ramuri verzi erau păstrate tot timpul anului, fiind folosite drept leacuri împotriva bolilor. Puse în mâncarea animalelor, se credea că le protejează pe acestea de duhurile rele.

Tradiţia spune de asemenea că Sfântul Gheorghe este protectorul ciobanilor, motiv pentru care, creştinii, în seara de dinaintea sărbătorii, îşi ung uşile şi ferestrele de la grajduri cu usturoi, iar cei care au vite trebuie să le afume cu tămâie. Înainte de a merge la culcare ciobanii trebuie să lase o greblă cu dinţii în sus pentru a alunga duhurile rele.

Fetele nemăritate așezau în drum brazde verzi ca flăcăii să treacă peste ele
În ajunul zilei de Sfântul Gheorghe, fetele sperau că își pot vedea ursitul dacă privesc într-o cofă cu apă. În dimineața zilei de 23 aprilie, fetele nemăritate așezau în drum brazde verzi, împodobite cu coronițe, așteptând apoi flăcăii să treacă peste ele. Se credea că fetele ale căror coronițe nu sunt călcate se vor mărita în acel an.

Brazdele și coronițele se păstrau tot timpul anului, fiind folosite la farmece de dragoste sau ca remediu în ameliorarea diferitelor boli. Fetele care își doreau pețitori bogați mergeau pe 23 aprilie pe ascuns în pădure, pentru a culege mătrăgună și năvalnic. Aceste plante erau atârnate mai apoi de streașina casei sau pitite în pod.

Ce nu este bine să faci de Sfântul Gheorghe
În tradiția populară, se spune că nu este bine să te cerți sau să fii supărat în această zi, deoarece starea de spirit din această zi se poate reflecta pe tot parcursul anului.

De asemenea, nu este recomandat să împrumuți bani sau lucruri, pentru a nu pierde norocul și prosperitatea.