Biserica Ortodoxă a rânduit să se facă pomenirea morţilor, sâmbătă, 5 noiembrie. Pomenirea din această zi, este cunoscută şi sub denumirea de Moşii de toamnă. Iată de ce se face pomenirea morţilor şi ce superstiţii si tradiţii sunt legate de această zi.

Biserica ii numeste pe cei trecuti in viata de dincolo „adormiti", termen care are intelesul de stare din care te poti trezi. Ea nu vorbeste de trecere intr-o stare de nefiinta, ci de trecere dintr-un mod de existenta in alt mod de existenta. Potrivit Sfintei Scripturi, dupa moarte urmeaza Judecata particulara, in urma careia omul ajunge sa se impartaseasca fie de fericire, fie de suferinta, stari date de modul vietuirii pe pamant (unit cu Dumnezeu sau despartit de El). Aceste stari nu sunt definitive, ele dureaza pana la Judecata Universala, cand va avea loc invierea intregului neam omenesc si cand vor avea loc hotararile finale legate de starea de fericire sau suferinta. Noi ortodocsii ne rugam pentru cei morti, pentru ca avem credinta ca prin rugaciunile noastre, sufletul pentru care ne rugam va ajunge la Judecata universala, intr-o stare mai buna decat aceea cu care s-a despartit de trup, potrivit crestinortodox.ro.

Sambata, ziua de pomenire a mortilor

Sambata e ziua in care Mantuitorul a stat in mormant cu trupul, iar cu sufletul S-a pogorat la iad, ca sa elibereze din el pe toti dreptii adormiti. Biserica face pomenirea celor adormiti sambata si pentru ca aceasta zi premerge duminicii - ziua Invierii - numita si cea dintai zi a noii creatii sau a opta zi, ziua vesniciei.

In spatiul romanesc exista 20 de zile de „Mosi". Cuvantul „mosi" vine de la „stramosi" si se refera la persoanele trecute la cele vesnice. Cu apelativul "mosi" sunt numiti nu doar mortii, ci si principalele sarbatori ce le sunt consacrate, precum si pomenile facute pentru ei. Din zilele de Mosi amintim: „Mosii de primavara" (de Macinici), „Mosii de vara" (sambata dinaintea Rusaliilor), „Mosii de toamna" (in prima sambata din luna noiembrie), „Mosii de iarna" (sambata dinaintea Duminicii lasatului sec de carne).

Biserica face pomenirea celor adormiti sambata, pentru ca aceasta zi premerge duminicii numita si ziua Invierii sau cea dintai zi a noii creatii.

In aceasta zi se merge la biserica, se fac rugaciuni pentru cei care au trecut in nefiinta si se fac pomeni. Se impart celor saraci pachete cu mancare alaturi de o lumanare aprinsa sau chiar diverse obiecte materiale, in functie de fiecare regiune a tarii. Flacara lumanarilor aprinse semnifica atat lumina credintei, cat si lumina faptelor bune ale celui comemorat, scrie spynews.ro.

Coliva si vinul sunt nelipsite de la slujbe. Coliva este preparata din boabe de grau, semnificand astfel trupul celui adormit si expresia materiala a credintei noastre in Inviere. Mantuitorul Iisus s-a folosit de parabola bobului de grau, prevestind Invierea Sa.

Traditia spune ca, in urma acestor pomeniri, puterea divina il invredniceste pe cel care le implineste cu harul de care are nevoie si cu toate cele care ii sunt de folos. Mai mult, respectand traditia Mosilor de toamna vom petrece postul Craciunului in deplina sanatate.

Se spune ca cine respecta traditiile de Mosii de toamna va avea noroc si sanatate in lunile urmatoare, potrivit teotrandafir.com. Ofrandele sunt de ajutor celor adormiti pentru iertarea pacatelor. Cei care au posibilitatea, este bine sa imparta si cate patru sau sase pachetele care sa contina si masline, asemanate de Hristos cu sufletul omului.

Pentru praznicul Mosilor de toamna se pregatesc toti crestinii, bogati sau saraci, după posibilitatile sale materiale. In aceasta zi se duc la biserica, pentru a fi sfintite, coliva, colaci, vin, pachete cu alimente, flori si lumanari.

„Mosii de toamna" se sarbatoresc in fiecare an in prima sambata din luna noiembrie.