Persoanele care refuză sa declare recenzorilor datele cuprinse în chestionarele pentru recensământul populaţiei ar putea fi amendate cu până la 1.000 de lei, potrivit legii, a avertizat preşedintele INS, Vergil Voineagu, îngrijorat de rata mare de refuz din recensământul pilot, mai ales la romi.

"Declararea datelor de recensământ este obligatorie. Există oligativitatea persoanelor de a declara datele de recensământ, precum există şi posibilitatea de a ne verifica dacă-i păstrăm confidenţialitatea. Este la fel peste tot în Europa", a spus Voineagu, la o conferinţă oragnizat cu ocazia Zilei Mondiale a Populaţiei.

Potrivit lui Voineagu, recensământul de probă (din perioada 7 - 16 mai) a relevat un grad "îngrijorător" de mare de refuz privind declararea datelor personale, oficialul INS precizând pentru MEDIAFAX că rata de refuz cea mai înaltă s-a consemnat la persoanele de etnie romă.

Potrivit legislaţiei, refuzul furnizării personalului de recensământ a informaţiilor prevăzute în programul de înregiustrare sau furnizarea de date eronate sau incomplete constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 200 la 1.000 de lei. Aceeaşi amendă se aplică şi pentru persoanele care împiedică "în orice mod" efectuarea înregistrărilor şi controlul datelor de către persoanele implicate.

Sancţiunile pentru personalul implicat în recensământ sunt considerabil mai mari, respectiv amendă de la 500 la 1.500 de lei, şi privesc nerespectarea prevederilor de confidenţialitate sau utilizarea datelor în alte scopuri decât cele stabilite prin legea recensamântului.

Legislaţia stabileşte că după finalizarea recensământului, formularele cu înregistrări sunt distruse, de către "instituţiile specializate", iar arhiva optică a chestionarelor este predată Arhivei Naţionale.

"Rolul datelor este doar statistic, se pastrează confidenţialiltatea datelor individuale care sunt transmise de intervievaţi. Trebuie să explicăm fiecărei persoane că aceste chestionare nu au nicio repercusiune, datele transmise fiind utilizate numai în scop statistic. Se operează într-un regim de confidenţialitate garantată", a adăugat Voineagu.

Preşedintele INS a arătat că recensământul de probă a urmărit în principal identificarea problemelor de colectare a datelor, şi nu a avut ca scop culegerea de date preliminare, dar ca o primă observaţie s-a constatat o scădere importantă a populaţiei.

În opinia lui Voineagu, diferenţa mare faţă de populaţia de la cel mai recent recensământ (2002) nu este cauzată doar de sporul natural negativ din această perioadă, cât mai ales de sporul negativ al emigrării, calculat ca diferenţă între emigrare şi imigrare.

La recensământul din 2002, populaţia României se cifra la 21,68 milioane de persoane, cu aproape 1,2 milioane de persoane mai puţin decât în 1992 (22,81 milioane persoane).

"Trebuie să colaborăm cât mai strâns cu celelalte state din UE pentru a afla cât mai exact sporul migrator", a adăugat Voineagu.

Oficialul INS consideră că o relevanţă deosebită o vor avea rezultatele privind migrarea internă, care va reprezenta suport pentru politicile publice regionale din viitor.

În ceea ce priveşte sporul natural negativ, Voineagu a arătat că o problemă importantă o reprezintă mortalitatea infantilă, unde procentajul este cu mult peste media europeană, situaţie care poate fi explicată nu doar prin sistemul sanitar deficitar, cât şi prin pregătirea precară şi lipsa de informare a tinerelor mame.

La începutul lunii august primăriile vor începe selectarea personalului care va participa la recensîmânt, pe baza unor criterii stabilite de INS.

Recensământul populaţiei şi locuinţelor se va efectua în perioada 22 - 31 octombrie, iar în perioada 5-14 noiembrie va avea loc ancheta de control şi verificare a volumului şi calităţii informaţiei.