Judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție l-au condamnat la un an de închisoare cu suspendare pe ministrul Dezvoltării Regionale, Liviu Dragnea, care este acuzat, alături de alte 74 de persoane, de fraudarea referendumului organizat în 2012 pentru demiterea președintelui Traian Băsescu. DNA a cerut închisoare cu executare pentru vicepremier.

Liviu Dragnea a venit la Guvern în contextul în care este aşteptat să demisioneze din funcţia de ministru al Dezvoltării şi Administraţiei, având în vedere declaraţiile sale anterioare legate de o condamnare în dosarul „Referendumul". Dragnea discută cu premierul Victor Ponta.

Judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție l-au condamnat pe ministrul Dezvoltării, Liviu Dragnea, în dosarul "Referendumul" la un an de închisoare cu suspendare și cu un termen de încercare de trei ani, decizia nefiind definitivă.

Liviu Dragnea a declarat, miercuri, că va demisiona din toate funcțiile, dacă va fi condamnat în dosarul „Referendumul”.

„Functiile nu vor mai fi", a spus Dragnea,  facand referire la o eventuala decizie de condamnare, vineri.

Liviu Dragnea a fost trimis în judecată de procurorii DNA pe 7 octombrie 2013, pentru săvârșirea infracțiunii de folosire a influenței sau autorității de către o persoană care deține o funcție de conducere într-un partid, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

Potrivit DNA, în calitate de secretar general al PSD, Liviu Dragnea, cu ocazia organizării și desfășurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influența și autoritatea sa în partid în scopul obținerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianța politică din care făcea parte formațiunea reprezentată de inculpat, și anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obținute în alte condiții decât cele legale.

În acest sens, potrivit procurorilor, Liviu Dragnea a coordonat un mecanism complex, în care a implicat mai multe persoane asupra cărora avea influență în virtutea funcției pe care o deținea, având ca scop fraudarea rezultatelor privind participarea la vot.

„Ca un prim pas, Liviu Dragnea, în calitate de secretar general al partidului pe care îl reprezenta, dar și de coordonator al campaniei electorale, a emis două adrese, la 12 și 13 iulie 2012, destinate organizațiilor județene de partid, respectiv președinților și directorilor de campanie, dar și primarilor din țară ai acelui partid, adrese prin care, pentru obținerea participării la vot a alegătorilor, în proporție de 60%, li se solicita să ia măsuri incriminate de Legea nr. 3/2000 (în fapt, promisiuni de foloase materiale în scopul de a determina alegătorii să voteze) și, de asemenea, să propună prefecților înființarea de secții de votare în stațiunile turistice, care nu sunt ele însele unități administrativ-teritoriale", arată DNA.