Apa este un element esenţial pentru corpul uman, motiv pentru care lipsa acesteia poate avea efecte negative asupra organismului, determinând deshidratarea sa.

Corpul uman conţine o mare cantitate de apă, distribuită intra şi extracelular. La un nou născut, apa reprezintă până la 75% din greutate, ea scăzând odată cu înaintarea în vârstă. La un bărbat adult, apa reprezintă circa 60% din greutate, iar la o femeie adultă circa 70% din greutate. Conţinutul de apa al organismului este mai mic la persoanele obeze (până la 45% din greutate).

Deshidratarea se manifestă ca urmare a aportului insuficient sau a pierderilor excesive de lichide determinate în principal de transpiraţia exagerată la temperaturi ridicate. Deshidratarea reduce volumul circulator, diminuând perfuzia organelor; dacă hipovolemia severă nu este corectată la timp, apar leziuni ischemice ale organelor, care pot progresa până la şoc hipovolemic şi moarte.

În general, copiii şi vârstnicii sunt cei supuşi celui mai mare risc de deshidratare.

"Copiii fac mai frecvent decât adulţii gastroenterite sau enterocolite. Un alt motiv este faptul că, la copii, în special la cei mici, suprafaţa corpului, comparativ cu volumul, este mai mare, ceea ce duce la creşterea pierderilor prin transpiraţie şi perspiraţie - mai ales în cazul în care apar febră sau arsurile. Copiii mici nu pot şi nu ştiu să spună că le este sete", spune Cosmina Vladut, medic specialist gastroenterologie şi endoscopie Delta Hospital.

În cazul bătrânilor, există o serie de motive pentru care aceştia sunt predispuşi la deshidratare.

"Aportul redus de lichide din cauza mobilităţii reduse, paraliziei sau tremorului extremităţilor, dificultăţilor la înghiţire care apar în anumite boli - accidente vasculare, demenţa, tumori esofagiene sau gastrice sunt doar câteva din motivele pentru care bătrânii sunt mai predispuşi deshidratării. Alte cauze de deshidratare la vârstnici sunt reprezentate de medicaţia de tipul diureticelor, laxativelor, antidepresivelor şi de pierderile mari de lichide care apăr în diaree, febră, vărsături, hemoragii." , adaugă doctorul Cosmina Vladut.

SIMPTOME

În cazul deshidratării, unele dintre cele mai întâlnite simptome sunt: senzaţia de limbă şi mucoasă bucală uscate, ochii înfundaţi în orbite, piele uscată, slăbiciune musculară, confuzie, dificultăţi de vorbire, scăderea presiunii arteriale, creşterea pulsului şi scăderea diurezei (a cantităţii de urină eliminate pe 24 h).

Deshidratarea, mai ales la copii, se manifestă prin scădere în greutate comparativ cu greutatea de bază a unei persoane; o scădere foarte rapidă în greutate indică pierderea de lichide din organism şi nu diminuarea masei musculare sau a ţesutului gras.

PREVENIRE

Pentru prevenirea deshidratării, doctorul Cosmina Vladut recomanda consumul de lichide, de preferat apa şi sucuri de fructe. De asemenea, ea recomandă  evitarea băuturilor alcoolice, a cafelei şi a ceaiul tare, care au efecte diuretice şi determină eliminarea apei din organism.

"De asemenea, este de preferat să evitaţi alimentele foarte sărate, deoarece acestea cresc necesarul de apa la nivelul organismului şi, dacă nu consumaţi indejauns de multe lichide, simptomele de deshidratare pot apărea.", adaugă medicul Delta Hospital.

TRATAMENT

În cazul deshidratărilor uşoare şi moderate se preferă rehidratarea orală, însă dacă este vorba despre o deshidratarea severă, rehidratarea se va face combinat, atât intravenos, cât şi pe cale orală.

Alimentele care ajută la hidratare sunt fructele zemoase, legumele proaspete şi supele (de legume sau de carne). Dintre fructe, se vor preferă întotdeauna fructele de sezon: mere, pepene verde, kiwi, grapefruit, căpşune, zmeură, mure şi orice alte fructe de pădure, precum şi nucă de cocoş. Legumele proaspete recomandate pentru tratarea deshidratării, de preferat consumate nepreparate termic, sunt salată verde, varză, broccoli, spanac şi ţelină.