Trimite stirea ta ! redactie@ziarebotosani.ro

DorohoiNews.ro
ZiareBotosani.ro
DorohoiNews.ro
Elevii vor susţine şi Evaluare Naţională şi examen de admitere la liceu. Ce schimbări aduce noua Lege a educaţiei

Elevii vor susţine şi Evaluare Naţională şi examen de admitere la liceu. Ce schimbări aduce noua Lege a educaţiei

Adaugat pe 31 Mai 2015
Categorie : Invatamant

„Adevărul” a intrat în posesia proiectului noii Legi a educaţiei, pe care ministrul Educaţiei Sorin Cîmpeanu îl doreşte adoptat de Parlament până la finalul anului. Noua lege implementează concurs de admitere la liceu, descentralizează şcolile şi asigură studenţilor reprezentare de 25% în conducerea universităţilor. Documentul nu include totuşi modificările aduse procedurii de înscriere la ora de Religie.

Proiectul de lege ar trebui să intre luni în dezbatere publică, însă reprezentanţii sistemului de învăţământ au primit documentul abia vineri. Examen de admitere la liceele bune Una dintre cele mai importante modificări din proiectul de lege este introducerea concursului de admitere la liceu, pe lângă Evaluarea Naţională, deşi ministrul a exclus iniţial posibilitatea introducerii ambelor examene. „S-au avansat mai multe variante, să rămână Evaluarea Naţională sau să se organizeze un examen punctual de admitere la liceu, care să nu ia în considerare mediile din gimnaziu. În orice caz, este exclus să introducem ambele examene”, declara Cîmpeanu acum două săptămâni.

Potrivit proiectului de lege, „admiterea la liceu/şcoală profesională se realizează prin concurs, în baza fişei de opţiuni individuale depusă de candidaţi la înscriere. Fişa cuprinde opţiuni din oferta educaţională naţională exprimate în ordinea preferinţelor”. Mai exact, dacă la un liceu, numărul candidaţilor la un profil, potrivit primei opţiuni (Mate-Info, Ştiinţe sociale), este mai mare decât numărul locurilor disponibile, se organizează examen de admitere. Nota de la examenul de admitere – 50% din media de admitere Media de admitere se calculează astfel: portofoliul educaţional – 20% (compus din mediile anilor de gimnaziu şi alte diplome şi activităţi extraşcolare), media probelor scrise de la Evaluarea Naţională – 30% şi nota obţinută la examenul de admitere – 50%. Dacă numărul candidaţilor la un profil, potrivit primei opţiuni, nu depăşeşte numărul locurilor disponibile, media de admitere se calculează în modul următor: portofoliul educaţional – 40% şi media probelor scrise de la Evaluarea Naţională – 60%. În schimb, admiterea la şcolile profesionale se face doar prin concurs în baza portofoliului educaţional.

Potrivit documentului, în prima etapă se va realiza admiterea cu probă de examen şi în a doua etapă, admiterea prin repartiţie computerizată la liceele la care au rămas locuri libere. „Directorii de licee şi colegii îşi doresc în general examen de admitere pentru a controla mai bine calitatea candidaţilor. Totuşi, scăderea calităţii absolvenţilor de gimnaziu este cauzată de deteriorarea întregului sistem de învăţământ şi nu poate fi reparată printr-un examen de admitere mai dur. Ar trebui să umblăm la cauze, rezultatele proaste sunt doar eefctul”, este de părere Tincuţa Apăteanu, expert în educaţie.

Descentralizarea şcolilor

O altă modificare pe care o aduce noul proiect este descentralizarea unităţilor de învăţământ. Mai exact, concursurile de ocupare a posturilor vacante de către cadrele didactice nu vor mai fi organizate de inspectoratele şcolare, ci de unităţile de învăţământ, după o metodologie elaborată de Ministerul Educaţiei. „Este o prevedere bună. Cadrele didactice trebuie să aibă contract de muncă cu şcoala, creşte responsabilitatea faţă de instituţia de învăţământ şi înseamnă descentralizare reală. În plus, pârghiile directorului pentru asigurarea calităţii sunt mai puternice”, consideră Tincuţa Apăteanu.

În plus, directorii unităţilor de învăţământ vor fi angajaţi în urma unui concurs organizat de consiliul de administraţie al şcolii. Ca şi până acum, consiliului de administraţie va fi format din reprezentanţi ai cadrelor didactice, inclusiv directorul, ai primarului, consiliului local şi ai părinţilor. Reprezentanţii sindicatelor şi ai elevilor au rol de invitaţi permanenţi, faţă de legea actuală în care poartă statutul de observatori. După constituire, membrii vor alege un preşedinte, dintre cadrele didactice. În legea actuală, directorul automat şi preşedintele consiliului. Ales pe perioadă de cel mult un an, preşedintele conduce şedinţele şi semnează hotărârile adoptate. De asemenea, printre atribuţiile consiliul de administraţie se numără şi organizarea concursului de ocupare a funcţiilor de director. Membrii care se află în conflict de interese nu participă la vot. Ora de Religie: Senatorii au uitat să adauge modificările aduse chiar de ei articolului neconstituţional Modificările aduse de Senat la procedura de înscriere la ora de Religie, în urma deciziei Curţii Constituţionale, n-au fost incluse în proiectul de lege.

Senatorii au adoptat în 18 mai un proiect care aduce în concordanţă articolul 18 din Legea educaţiei cu decizia Curţii Constituţionale şi care spune că "înscrierea sau reînscrierea elevului pentru a frecventa orele de religie se face prin cerere scrisă a elevului major, respectiv a părintelui sau a tutorelui legal instituit pentru elevul minor. Schimbarea acestei opţiuni sau retragerea se face tot prin cerere scrisă a elevului major, respectiv a părintelui sau a tutorelului legal instituit pentru elevul minor. Situaţia şcolară se încheie, după caz, cu sau fără disciplina Religie”. Totuşi, modificarea nu se regăseşte în noul proiect ce copiază întocmai articolul declarat neconstituţional în luna noiembrie a anului trecut. Mai exact, articolul 18 arată că „la solicitarea scrisă a elevului major, respectiv a părinţilor sau a tutorelui legal instituit, pentru elevul minor, elevul poate să nu frecventeze orele de religie.

În acest caz, situaţia şcolară se încheie fără disciplina Religie”. Din proiect lipseşte o singură frază a articolului 18 din Legea 1/2011: „Elevilor aparţinând cultelor recunoscute de stat, indiferent de numărul lor, li se asigură dreptul constituţional de a participa la ora de religie, conform confesiunii proprii”. Studenţii au obţinut 25% în alegerea rectorilor O altă noutate este clarificarea problemei reprezentativităţii studenţilor în conducerea universităţilor. Chiar dacă şi legea actuală le garantează o pondere de 25% în Senatul şi Consiliul universităţii, pentru alegerea rectorilor pot vota toate cadrele didactice şi doar reprezentanţi studenţilor din Senat. „Carta va asigura în Senatul universitar şi în procesul de desemnare a rectorului, preşedintelui, prorectorilor şi cancelarului reprezentarea cadrelor didactice şi de cercetare cu o pondere de 75% şi reprezentarea studenţilor cu o pondere de 25%”, se arată în document.

De asemenea, proiectul stabileşte că taxele de şcolarizare percepute de universităţile de stat studenţilor în regim cu taxă nu pot fi mai mici decât 80% din finanţarea de bază per student primită de respectivele instituţii de la bugetul de stat. 6% din PIB pentru Educaţie şi 3% pentru cercetare Pe lângă asigurarea unei finanţări de 6% din PIB pentru Educaţie, noul proiect creşte finanţarea pentru cercetare de la 1% la 3%. Mai exact, se menţine cota de 1% de la bugetul de stat, iar diferenţa de 2% se asigură din resurse private. În proiect au mai fost introduse o bună parte din modificările aduse în ultimii ani Legii nr.1/2011, precum introducerea evaluărilor la clasele a II-a, a IV-a şi a VI-a şi includerea clasei pregătitoare în învăţământul obligatoriu care numără acum 11 ani. Amenzi pentru părinţii care nu-şi trimit copiii la şcoală Chiar dacă şi actuala lege obligă părinţii să „ia măsuri pentru şcolarizarea elevului pe perioada învăţământului obligatoriu”, noul proiect introduce şi amenzi cuprinse între 100 şi 1000 de lei sau muncă echivalentă în folosul comunităţii.

Contravenţia se va aplica de către primărie, vor fi folosiţi în folosul şcolii respective, iar amenzile se aplică şi pentru distrugerilor materiale din patrimoniul şcolii. ONG-urile pot organiza învăţământ postliceal Dacă până acum şcolile postliceale funcţionau de sine stătător, în cadrul unor licee sau în colegii ce aparţineau unioversităţilor, noul proiect arată că pot fi afiliate liceelor de stat sau particulare sau ONG-urilor. De asemenea, în proiect, durata de studiu scade de la 1-3 ani la 1-2 ani. Citeste mai mult: adev.ro





ZiareBotosani.ro

Invatamant: Alte articole din aceasta categorie