Pe dată de 6 ianuarie, creştin-ortodocşii prăznuiesc Botezul Domnului sau Bobotează. Această sărbătoare reprezintă botezul în apa Iordanului a Mântuitorului Iisus Hristos de către Sfântul Ioan Botezătorul. În ajunul şi în ziua de Bobotează, în toate bisericile ortodoxe, cu puterea Duhului Sfânt, la rugăciunile arhiereilor şi preoţilor, se sfinţeşte aghiasma cea mare.

Obiceiuri de Bobotează

În ziua de Bobotează are loc sfinţirea apei, în timpul slujbei de Iordan. Pregătirea acestui moment se face, şi astăzi, cu multă atenţie, în fiecare comunitate. Locul de desfăşurare a slujbei se alege împreună cu preotul satului, de obicei într-un spaţiu mai larg – unde să fie cel puţin o fântână -, în imediată vecinătate a unei ape curgătoare, în gospodăria unui om sau în curtea bisericii. Pentru acest moment se aduce apă, care se punea în vase mari de lemn şi, tot acum, se taie, la rău, o cruce mare de gheaţă. În jurul acestei cruci sau în jurul crucii care se află în mod normal în curtea bisericii, se desfăşoară întreg ceremonialul religios, la care participa toată suflarea comunităţii.

Ce nu ai voie să faci în Ajunul Bobotezei. Evită asta cu orice preț!

După slujba de sfinţire a apei, transformată în agheasmă, fiecare sătean îşi ia apa sfinţită în vasele de lemn sau de sticlă cu care a venit de acasă. Pe drumul de întoarcere ei strigă „Chiraleisa”- pentru belşugul holdelor viitoare, pentru purificarea aerului şi pentru creşterea cât mai mare a cânepii – şi toarnă câte puţină agheasmă în toate fântânile întâlnite în cale. Odată ajunşi acasă, oamenii sfinţesc cu agheasmă şura, grajdul, animalele din grajd, pomii din livadă, casă şi interiorul casei.

Boboteaza – practici populare de purificare a spaţiului şi de alungare a spiritelor malefice

Bobotează cumulează elemente specifice de reînnoire a timpului calendaristic, la riturile creştine adăugându-se practici populare de purificare a spaţiului şi de alungare a spiritelor malefice. În Bucovina, purificarea aerului se făcea, cândva, prin focuri şi fumegatii, în cadrul unui obicei numit Ardeasca.

Această manifestare avea loc imediat după sfinţirea apei când tinerii se retrăgeau pe locuri mai înalte, având asupra lor cărbuni aprinşi ce fuseseră folosiţi anterior la aprinderea secaluselor, şi aprindeau focurile de Bobotează. Rugul era făcut din vreascuri şi frunze uscate strânse de feciori cu o zi înainte.

Superstiţii de Bobotează. Când trebuie să îşi pună fetele nemăritate busuioc sub pernă

Tinerii cântau şi dansau în jurul focului şi săreau peste foc, atunci când acesta se mai potolea, în credinţă că vor fi feriţi, astfel, de boli şi de păcate. La plecare, fiecare lua cărbuni aprinşi cu care, odată ajunşi acasă, afumau pomii din livada în scop fertilizator. De asemenea, înconjurau casă cu pulberea folosită că încărcătură pentru secaluse crezând că, în acest fel, casă va fi ferită de primejdii, mai ales de trăsnete.

În cele trei zile, cât ţine Bobotează în Bucovina, există sate în care vecinii, prietenii şi rudele obişnuiesc a se colindă reciproc, după cum există comunităţi în care, în aceste zile, reapar mascaţii. Tinerii, mascaţi în babe şi moşnegi, colindă mai ales pe la casele unde se găsesc fete de măritat, obiceiul fiind o reminiscenţă a cultului moşilor şi strămoşilor precum şi a unor vechi practici fertilizatoare.

Pe vremuri, ziua de 5 ianuarie era dedicata farmecelor si descantecelor. Oamenii strangeau cenusa din soba, inainte de aprinderea focului, si le pastrau pana in primavara pentru a fi presarate pe straturile cu legume. Cenusa luata din soba in ziua de 5 ianuarie are un efect fermecator. Oamenii care presara cenusa in ograda vor avea parte de un an rodnic.

Ce nu ai voie să faci pe 6 ianuarie. E mare păcat!

In Ajunul Bobotezei se tine post negru si se spun multe rugaciuni. Tot in aceasta zi se pregateste o masa asemanatoare cu cea din ajunul Craciunului. Pe masa se pune si un bulgare de sare. Acesta simbolizeaza belsugul si sanatatea intregii familii. Pe masa se pun 12 feluri de mancare, precum borsul de fasole alba, coltunasi umpluti cu ciuperci, bors de peste (pentru cei care nu tin post negru) si prune fierte.

Persoanele care se cearta in ajunul Bobotezei vor avea parte numai de necazuri tot anul.

1. Este ziua in care preotii sfintesc apele, dar si casele oamenilor. In anumite zone din tara, flacaii comunitatii fac o intrecere in apa rece unde este aruncata o cruce din lemn. Cel care prinde crucea are parte numai de noroc in urmatoarele 12 luni.

2. De Boboteaza se leaga si obiceiul numit Iordanela. Oamenii merg la fantani si isi toarna apa rece peste cap pentru a fi sanatosi.

3. In noaptea de Boboteaza, fetele care se impiedica sau aluneca pe gheata si cad se vor marita in decursul anului.

4. Pentru a-si visa ursitul, fetele trebuie sa isi lege pe inelar un fir rosu de ata si sa isi puna o crenguta de busuioc sub perna.

5. Pentru ca este o mare sarbatoare, nu se spala hainele in aceasta zi. De asemenea, nu se dau bani sau obiecte cu imprumut. In unele zone rurale, in special in Moldova, gospodinele nu spala rufele in urmatoarele 8 zile de la Boboteaza.

6. Crestinii merg la biserica pentru a lua agheasma. Apa sfintita de preoti are puteri miraculoase si poate fi consumata tot anul. Se spune ca vindeca deochiul, alcoolismul si bolile genitale.