"Strategia europeană de integrare a romilor a fost elaborată în 2011, urmată de rapoarte naționale în 2012 și de un prim raport al Comisiei Europene din 2013 și al Consiliului. Acestea creează o bază solidă în procesul de soluționare a problemei romilor. Constat însă o insuficiență în abordarea problemei de gen, ceea ce înseamnă că este nevoie de accentuarea analizei în această direcție, ceea ce-și propune practic raportul pe care urmează să-l votăm mâine (n.r. — marți)", a argumentat Minodora Cliveri.

Potrivit acesteia, se știe că femeile rome trăiesc într-o societate profund matriarhală, tradiționalistă, în care dependența economică, violența în familie, accesul restrâns la educație, căsătoriile timpurii au consecințe asupra sănătății, realizării personale și statutului lor social.

De aceea, a subliniat eurodeputata PSD, Strategia europeană de integrare a romilor trebuie să trateze separat problema integrării femeilor rome, ceea ce poate diminua discriminarea generală a acestora, dar și pe aceea din propria comunitate. "În viziunea mea, strategia trebuie să pună accentul pe colaborarea dintre statele membre, pentru evitarea tensiunilor, pe schimburi de bune practici și soluții transfrontaliere, dată fiind tradiționala mobilitate a acestor etnici, și să prevadă de asemenea măsuri concrete de implicare a organizațiilor neguvernamentale, dar și a etnicilor în rezolvarea acestei complexe probleme europene care este integrarea europeană a romilor", a subliniat Minodora Cliveti. Aceasta a mai subliniat că în România căsătoriile timpurii nu sunt permise de lege, tocmai pentru protecția minorilor, ceea ce înseamnă că legislația practic corespunde celei europene. "Problema este că trebuie să cunoaștem foarte bine aceste tradiții, pentru că există, trebuie să încercăm ca prin educație să determinăm schimbări în cadrul comunității, ceea ce practic duce la ideea aceasta de comunicare, de discuții cu acești etnici", a completat europarlamentara PSD.

Europarlamentarul Csaba Sogor, din grupul Partidului Popular European (Creștin Democrat), a apreciat că, dacă se dorește ca lucrurile să fie schimbate, trebuie început acum, iar problemele trebuie rezolvate în mod eficient. "Banii nu sunt decât un element al ecuației. De multe ori, ne dăm seama că banii nu ajung la beneficiar. (...) Statele membre trebuie să fie mult mai atente la aceste probleme, să aibă o atitudine mai echilibrată la nivel geografic, nu ne putem concentra numai pe periferiile orașelor și apoi să închidem ochii la ce se întâmplă cu romii la sate. (...) În România, această problemă nu se pune în vestul și centrul țării, problemele cele mai mari sunt în sudul și estul țării", a spus Csaba Sogor. Potrivit acestuia, Comisia are un rol foarte important în ceea ce privește aplicarea acestei strategii, pentru că responsabilitatea față de romi reprezintă o responsabilitate europeană.

În prezentarea documentului, care va fi votat marți, europarlamentarul ungar Lívia Jaroka, din Grupul PPE, a subliniat că strategiile de incluziune a romilor trebuie să fie unele foarte clare. Aceasta a adăugat că procesul de incluziune trebuie urmărit îndeaproape de Comisia Europeană, pentru a se vedea pașii care sunt de urmat, dar și care sunt sarcinile și răspunderile la nivelul părților interesate. "Strategiile naționale trebuie să-i vizeze mult mai bine pe cetățenii romi, să prevadă o dezvoltare sectorială la nivel microregional, mobilizând toate resursele necesare și instrumentele europene. Statele membre trebuie să protejeze romii și să țină cont de măsurile antidiscriminare care există", a arătat Livia Jaroka.

Documentul a fost susținut în plenul PE de Kinga Gongcz, din grupul S&D, care a subliniat că o astfel de strategie este foarte importantă, în condițiile în care strategiile pentru romi au fost făcute numai pe jumătate și în multe cazuri segregarea socială există, fiind totodată "foarte mulți oameni care sunt victime ale discriminării".

Comisarul european Maria Damanaki a evidențiat faptul că toate cele 28 de state membre UE s-au angajat luni să pună în aplicare un set de măsuri propuse de Comisia Europeană pentru a intensifica integrarea economică și socială a romilor, adoptând în unanimitate în cadrul Consiliului de miniștri primul instrument adoptat vreodată de UE în domeniu, care prevede acțiuni specifice pentru a reduce decalajele dintre romi și restul populației.

Maria Damanaki a subliniat că această premieră reprezintă un succes pentru Comisie, care a a avansat această propunere, dar și un succes pentru Parlamentul European, care a susținut întotdeauna abordarea europeană a incluziunii romilor. "Parlamentul trebuie să aprobe acest text, și sunt convinsă că veți face acest lucru fără întârziere. Recomandarea este un instrument juridic (...) și consolidează cadrul european. Statele membre sunt încurajate să susțină mai bine autoritățile locale și regionale, pentru a facilita cooperarea transfrontalieră la toate nivelurile și pentru a se da protecție femeilor și copiilor la toate nivelurile. Comisia consideră egalitatea de gen ca un principiu care trebuie să fie aplicat. Femeile rome sunt deosebit de vulnerabile", a spus Maria Damanaki.

Eurodeputata slovacă Edit Bauer (PPE) a subliniat că, din păcate, prezența femeilor rome pe piața muncii este una foarte scăzută, din păcate, și a pledat pentru sustenabilitatea activităților naționale în acest sens.

Europarlamentarul francez Hélčne Lautre (Grupul Verzilor/Alianța Libera Europeană) consideră că trebuie sporită cooperarea și totodată statele membre să dea dovadă de voință politică.

O altă opinie a exprimat Claudio Morganti (Grupul Europa Libertății și Democrației) care a povestit cum, în urmă cu aproximativ un an, Curtea de apel din Milano a redus la jumătate condamnarea unui rom care omorâse un agent de poliție. "S-au recunoscut circumstanțe atenuante, pe baza contextului familiar în care acest tânăr crescuse — o absență totală de școlarizare, acte ilegale ale adulților. Toate acestea, pentru că în Europa există un sistem care protejează într-un mod scandalos romii, într-un spațiu de bunătate. Este timpul să punem capăt acestei atitudini față de romi, pentru că nu facem decât să obținem rezultatele inverse — ură, rasism. În Italia școala publică este deschisă tuturor, dar cetățenii romi nu merg la școală, pentru că familiile rome preferă să-și utilizeze copiii la cerșit sau furat. Deci, există o înclinare naturală pentru delincvență, de ce trebuie sa protejăm ceea ce este rușinos?", a afirmat eurodeputatul italian.

Eurodeputata Marie-Thérčse Sanchez — Schimd (PPE) consideră că este necesară mai ales o schimbare de mentalitate în populația majoritară. "Trebuie să lucrăm pe două fronturi — să reducem discriminările, dar trebuie și să-i responsabilizăm", a arătat aceasta. "Nu știu pentru a câta oară discutăm despre aceste strategii. Mai întâi au fost vizate România, Bulgaria (...), romii s-au adaptat și ei circulă prin Europa și acum situația e privită altfel în țari precum Italia, Franța sau chiar Regatul Unit. Cu ce rezultat? Romii sunt deportați din Franța, noi discutăm prin conferințe și rămâne întrebarea: 'ce-i de făcut dacă vrem să îmbunătățim situația acestor cetățeni? Vedem că banii din fondurile structurale sunt risipiți, sunt chiar furați, există proiecte inventate pentru cetățenii romi, care nu sunt implementate. Romii nu primesc acești bani și de aceea ajung în situația de a comite infracțiuni pentru a supraviețui. Așa se întâmplă și cu copiii din familiile rome", a afirmat la rândul său eurodeputata slovacă Monika Flasikova Benova — grupul S&D.

"Comisia condamnă orice manifestare de rasism, xenofobie și intoleranță. Urmărim îndeaproape situația din statele membre", a spus în final comisarul Maria Damanaki. AGERPRES(editor: Mariana Ionescu)