Trimite stirea ta ! redactie@ziarebotosani.ro

DorohoiNews.ro
ZiareBotosani.ro
DorohoiNews.ro
E lege! Toţi românii sunt obligaţi să ştie asta!

E lege! Toţi românii sunt obligaţi să ştie asta!

Adaugat pe 07 Sep 2015
Categorie : Social

Codul muncii va fi modificat semnificativ, potrivit unei iniţiative legislative cetăţeneşti ce a fost adoptată miercuri de Senat. Documentul, care a trecut cu succes la începutul anului de verificările Curţii Constituţionale, prevede flexibilizarea relaţiilor de muncă şi echilibrarea raportului dintre salariaţi şi angajatori. Printre principalele noutăţi incluse în proiect se numără modificarea contractului individual de muncă, durata concediului de odihnă şi sporurile pentru munca suplimentară.

Propunerea legislativă de modificare a Codului muncii adoptată tacit de senatori, în şedinţa de miercuri, este iniţiată de Blocul Naţional Sindical (BNS). Aceasta este una dintre cele mai mari confederaţii sindicale reprezentative autohtone, care are în componenţă peste 300.000 de membri de sindicat (lucrători din sectorul public şi cel privat).

Proiectul de lege care a trecut de Senat introduce obligatia angajatorului de a comunica in scris salariatului orice propunere de modificare a contractului individual de munca (CIM).

Apoi, in cel mult zece zile, salariatul va trebui sa ofere, tot in scris, un raspuns. Daca acesta va fi de acord, actul aditional la contract se va incheia in termen de 15 zile.

Concediu de odihna mai mic pentru salariatii cu norma partiala

Cu toate ca, in prezent, angajatii cu norma intreaga si cei cu fractiune de norma au dreptul anual la acelasi numar de zile de concediu de odihna (adica cel putin 20 de zile lucratoare pe an), acest lucru va fi schimbat.

Mai exact, in propunerea de act normativ este specificat ca, in cazul salariatilor cu norma partiala, concediul de odihna va fi acordat proportional cu timpul efectiv lucrat. Totusi, se prevede ca partile vor putea stabili - prin contractul colectiv de munca aplicabil  o durata mai mare decat aceasta.

In acelasi timp, tot prin contractul colectiv de munca - sau prin CIM - se va putea stabili o durata egala cu cea la care au dreptul salariatii cu norma intreaga.

Ore suplimentare saptamanale mai multe in anumite domenii de munca

Codul muncii stabileste ca durata maxima a timpului de munca nu trebuie sa depaseasca 48 de ore pe saptamana, inclusiv orele suplimentare.

"Prin exceptie, durata timpului de munca, ce include si orele suplimentare, poate fi prelungita peste 48 de ore pe saptamana, cu conditia ca media orelor de munca, calculata pe o perioada de referinta de patru luni calendaristice, sa nu depaseasca 48 de ore pe saptamana", se arata in actul normativ citat.

Aici, propunerea legislativa prevede exact in ce domenii perioada aceea de referinta va putea sa fie mai mare de patru luni, dar de cel mult sase luni. Concret, durata saptamanala a timpului de munca va putea trece simtitor peste cele 48 de ore in cazuri precum:

·    activitatile de securitate si supraveghere ce necesita prezenta permanenta in scopul de a proteja bunuri si persoane (gardieni, paznici, firme de paza si securitate);
·    activitatile care implica nevoia de continuitate a serviciilor/productiei (servicii medicale, mass media, agricultura, transportul de calatori);
·    sectorul transporturilor feroviare.

Totodata, va exista si posibilitatea extinderii perioadei de referinta pana la maximum 12 luni, prin derogari ale contractelor colective de munca incheiate la nivel de sector de activitate.
Sporuri pentru munca suplimentara si pentru disponibilitatea in timpul liber

Munca suplimentara va fi compensata prin ore libere platite in urmatoarele 30 de zile, fata de 60, cat este in momentul de fata, plus ca se va acorda automat si un spor de cel putin 75% din salariul de baza.

„In cazul in care compensarea prin ore libere platite nu este posibila (...) in luna urmatoare, munca suplimentara va fi platita salariatului prin adaugarea unui spor la salariu corespunzator dublului duratei acesteia", se propune in proiectul de modificare a Codului muncii. Sporul respectiv va urma sa fie de cel putin 100% din salariul de baza.

De asemenea, initiatorii propun si acordarea unui spor pentru perioadele in care salariatul se afla la dispozitia angajatorului in timpul sau liber. In aceasta situatie, activitatea va fi remunerata asemenea muncii suplimentare.
Reglementarea activitatii desfasurate in alt loc decat sediul angajatorului

Desi in momentul de fata Codul muncii contine prevederi referitoare la munca la domiciliu, noul proiect introduce si notiunea de telemunca.

Aceasta va fi "o forma de organizare a muncii prin intermediul careia salariatii, utilizand tehnologiile informatice, indeplinesc atributiile specifice functiei, ocupatiei sau meseriei pe care o detin in alt loc decat sediul sau domiciliul angajatorului, dupa caz".

Astfel, telesalariatii isi vor putea stabili singuri programul de lucru, iar angajatorul va putea sa verifice activitatea acestora in conditiile stabilite prin CIM sau prin contractul colectiv de munca.

Telesalariatii si angajatii care lucreaza la sediul angajatorului vor beneficia de aceleasi drepturi.
Ce masuri semnificative mai propune BNS

In afara de cele prezentate, in initiativa cetateneasca adoptata de Senat se mai gasesc si alte propuneri notabile, cum ar fi:

·    clauza de concurenta si cea de confidentialitate sa produca efecte doar pe durata CIM, nu dupa incetarea acestuia;
·    cresterea perioadei de proba, pentru persoanele cu handicap, de la 30 la 45 de zile calendaristice, iar in cazul lucratorilor necalificati aceasta sa fie de cel mult zece zile lucratoare;
·    CIM sa se suspende de drept pe durata efectuarii serviciului militar si angajatorul sa nu poata sa concedieze salariatul in aceasta perioada;
·    angajatorul care face concedieri colective sa nu poata, timp de noua luni, sa incadreze salariati noi pe locurile respective;
·    sa se poata incheia cel mult trei CIM pe durata determinata intr-un termen de maximum 24 de luni si acesta sa nu poata fi incheiat pe o perioada mai mare de 24 de luni, fata de 36, cat este acum;
·    agentul de munca temporara sa fie societate comerciala sau PFA, nu persoana juridica, asa cum este prevazut in prezent in Codul muncii;
·    cuantumul net al salariului de baza minim sa nu fie mai mic de 50% din salariul de baza mediu net la nivel national comunicat de Institutul National de Statistica.

Ce procedura a urmat initiativa pentru a ajunge pe masa parlamentarilor.

In afara membrilor Guvernului si a parlamentarilor, initiativa legislativa mai poate apartine si unui numar de 100.000 de cetateni cu drept de vot.

„Cetatenii care isi manifesta dreptul la initiativa legislativa trebuie sa provina din cel putin un sfert din judetele tarii, iar in fiecare din aceste judete, respectiv in municipiul Bucuresti, trebuie sa fie inregistrate cel putin 5.000 de semnaturi in sprijinul acestei initiative", dispune Constitutia tarii noastre.

Propunerea legislativa se aduce la cunostinta, conform Legii nr. 189/1999, prin publicarea in Monitorul Oficial, insa, inainte de acest pas, trebuie sa fie obtinut avizul Consiliului Legislativ.

Astfel, proiectul initiat de Blocul National Sindical a obtinut avizul Consiliului Legislativ pe 10 februarie 2014 si apoi a aparut in Monitorul Oficial pe 11 martie 2014.

De la publicarea in Monitor, initiatorii au avut la dispozitie sase luni pentru a strange minimum 100.000 de semnaturi de sustinere si apoi sa inregistreze initiativa legislativa la Parlament. Inregistrarea a fost facuta in septembrie, iar in ianuarie, asa cum prevede Legea nr. 189/1999, CCR s-a pronuntat asupra proiectului, gasind ca prevederile legale au fost respectate.

Dupa indeplinirea acestui pas, hotararea CCR a fost comunicata Senatului pe 28 ianuarie 2015 si publicata in Monitorul Oficial in 5 februarie 2015.

Senatul a adoptat miercurea asta proiectul in calitate de prima Camera sesizata, astfel ca, pentru ca prevederile acestuia sa se aplice, este nevoie si de aprobarea deputatilor. Initiativa cetateneasca va ajunge in perioada urmatoare la cealalta Camera.

BNS a mai incercat sa aduca in Parlament aceasta initiativa cetateneasca si in 2012. Insa, dupa obtinerea avizului Consiliului Legislativ si publicarea in Monitorul Oficial din 16 noiembrie 2012, initiatorii n-au reusit sa stranga numarul necesar de semnaturi in perioada de sase luni pe care au avut-o la dispozitie, a explicat pentru AvocatNet.ro, la inceputul acestui an, Cristian Mihai, vicepresedinte al BNS.

Din acest motiv, intreaga procedura a trebuit sa fie luata de la inceput. Totusi, fata de forma propusa in 2012, proiectul a mai suferit anumite modificari inainte de a fi publicat anul trecut in Monitorul Oficial.

Atentie! Prevederile initiativei cetatenesti de modificare a Codului muncii NU se aplica momentan. Pentru a intra in vigoare, legea trebuie adoptata de Camera Deputatilor, promulgata prin decret prezidential si publicata in Monitorul Oficial. Sursa: avocatnet.ro





ZiareBotosani.ro

Social: Alte articole din aceasta categorie