Anul trecut, au fost înregistrate 479 de cazuri de boala Lyme, majoritatea femei de peste 55 de ani din mediul urban, a declarat dr. Adriana Pistol, directorul CNSCBT. În România, există câteva zone recunoscute cu risc crescut de „boala căpușelor”, în special cele centrale și nordice - județele Cluj, Arad, Sibiu, Neamț, Botoșani, însă în ultimii ani nici Capitala nu a fost ocolită. Numărul mare de cazuri depistate în unele județe este în strânsă legătură și cu pregătirea medicilor. La Sibiu, personalul medical e bine informat pe această problemă, iar lanțul terapeutic e complet. În Serviciile de urgență, au ajuns, anul trecut, peste 2.000 de sibieni mușcați de căpușe.

Personalul de aici extrage insectele și recomandă tratament cu antibiotice. În lanțul controlării bolii Lyme sunt implicați și medicii de familie, care dirijează pacienții cu simptome locale sau gripale către dermatolog sau infecționist. Odată declarată suspiciunea de Lyme, proba de sânge e trimisă în laboratorul Direcției de Sănătate Publică, spre testare gratuită.

Dacă ați fost mușcat de o căpușă, mergeți imediat la camera de gardă pentru extragerea insectei sau încercați să faceți acest lucru acasă, cu ajutorul unui dispozitiv ce se găsește în farmacii. Verificați însă dacă insecta a fost extrasă complet, astfel încât maxilarul să nu fi rămas în plagă. Zona trebuie apoi dezinfectată cu alcool și rivanol. În unele cazuri, dacă medicii știu că în regiune sunt căpușe infectate cu borelia, recomandă și tratament preventiv cu antibiotic.

Mai multe tipuri de analize

Analizele pentru depistarea bolii provocate de căpușă nu trebuie efectuate imediat, întrucât aceasta are nevoie de o perioadă de incubație de 10-30 de zile. Dacă primul test iese pozitiv, e nevoie de un al doilea, de confirmare, care se poate face inclusiv în laboratoarele de la Institutele Cantacuzino și Victor Babeș. „Pentru formele complicate se fac determinări PCR (genetice) din lichidul cefalorahidian, articular sau cutanat, în funcție de caz”, spune conf. dr. Lidia Lazăr, șeful secției de parazitologie de la Spitalul Colentina. Testele sunt gratuite pentru pacienții internați. Pe cont propriu, costurile lor pot ajunge până la 500 de lei.

Copiii care petrec mult timp în parcuri și spații verzi, dar și silvicultorii sunt categoriile cele mai vulnerabile. Primul semn de infectare este o pată roșie „mișcătoare”

Țânțarii, mai periculoși ca oricând

Populațiile de țânțari anofel din anumite zone ale țării, în special din Deltă, pot transmite malarie, o boală extrem de gravă, ce reprezintă în continuare o mare problemă de sănătate publică în țara noastră, atrage atenția medicul Adriana Pistol. Țânțarii au dezvoltat rezistență la repelente, medicamentele și-au pierdut din eficiență și nici nu există vaccin.

Deși în România malaria a fost eradicată în 1963, existența populațiilor de țânțari anofel reprezintă un pericol. În 2011-2013 existat 115 cazuri, soldate cu patru decese. Pacienții au fost infectați în afara României, majoritatea în Africa, dar au fost și două cazuri cu istoric de călătorie din Grecia. O altă specie, culex, ce se găsește inclusiv în București, poate provoca febra West Nile. În 1996, România s-a confruntat cu o epidemie de meningo-encefalită, când au fost 393 de cazuri cu 17 decese, majoritatea în București. În 2010, a avut loc o a doua epidemie, cu cinci decese. Primăria Capitalei a început de la jumătatea lunii martie campania de igienizare, pentru combaterea țânțarilor. Sursa: evz.ro