ANAF a anuntat ca toate datoriile mai mici de 40 de lei, pe care contribuabilii erau obligati sa le achite, vor fi eliminate din data de 7 ianuarie 2018.

Masura vine ca urmare a articolului 266 din Codul de procedura fiscala si a Ordinului ANAF nr. 3.497/2015, prin care se stipuleaza urmatoarele:

creantele fiscale restante administrate de organul fiscal central, aflate in sold la data de 31 decembrie a anului precedent, mai mici de 40 de lei, se scad din evidentele fiscale in primele sapte zile ale anului in curs.

Plafonul de 40 de lei a fost introdus, potrivit Codului de procedura fiscala, cu scopul de a a evita situatiile in care cheltuielile de executare, exclusiv cele privind comunicarea prin posta, sa fie mai mari decât creantele fiscale supuse executarii silite.Parlamentarul social-democrat Răzvan Rotaru a solicitat astăzi prinr-un apel public președintelui României Klaus Iohannis organizarea cât mai rapidă a unui referendum pe tema autonomiei locale, în urma rezoluției semnate de organizațiile politice maghiare.

„Consider că a venit timpul să reacționăm din punct de vedere instituțional și să închidem o dată pentru totdeauna subiectul autonomiei solicitate în fiecare an de către cei care pretind că reprezintă etnicii maghiari din România. De aceea, consider că este oportun să se declanșeze imediat procedurile pentru organizarea unui referendum pe tema autonomiei la care să participe și să răspundă toți cetățenii români din toată România și din diaspora, nu doar din anumite județe, așa cum își doresc anumiți politiceni. În urma rezultatelor care se vor înregistra, vom vedea ce opinie au toți locuitorii țării, precum și cei din străinătate cu drept de vot, iar apoi se va adopta o rezoluție de către Parlamentul României și se va termina definitiv cu acest subiect”, a declarat Răzvan Rotaru, membru al Comisiei pentru politică externă din Camera Deputaților.

Întrebările propuse pentru referendum de Răzvan Rotaru sunt următoarele:

1. Sunteți de acord cu autonomia teritorială, locală și culturală a etnicilor maghiari din România?

Da Nu

2. Sunteți de acord cu eliminarea pragului electoral de 5% la nivel național pentru accesul fiecărui partid politic în Parlamentul României și introducerea pragului electoral de 5% pentru fiecare partid politic în fiecare județ din țară pentru accesul în Parlamentul României?

Da Nu

Răzvan Rotaru este deputatul botoșănean care a răspuns în cadrul Parlamentului României prin mai multe declarații politice și prin intermediul unor comunicate de presă premierului Ungariei, Viktor Orban și deputatului UDMR, Zsolt Biro, că viitorul românilor și maghiarilor din țara nostră este în limba română în cadrul statului unitar român, iar atâta timp cât va exista Partidul Social Democrat, acesta va susține o singură țară și un singur stat unitar care se numește România, cu un singur Guvern, un singur Parlament și o lege care va fi aceeași pentru toate județele țării.

„Le voi propune colegilor de la toate partidele, atunci când începe sesiunea parlamentară la 1 februarie să actualizăm legea electorală prin introducerea pragului electoral pentru fiecare partid în fiecare județ din țară, astfel încât să avem o reprezentare cât mai fidelă a tututor cetățenilor în Parlamentul României. Cred că se impune să eliminăm o regionalizare a votului în care un partid regional care obține un număr mic de mandate, dar depășește pragul stabilit la nivel național, ajunge să decidă majoritatea parlamentară necesară formării guvernului. În aceste condiții, partidul regional ajunge în poziția de a impune anumite decizii politice contrare interesului general existent la nivel național. Cred că niciun cetățean român nu își mai dorește această situație”, a subliniat deputatul PSD.

Deputatul botoșănean este de acord cu punctul de vedere exprimat de președintele PSD care a declarat că autonomia teritorială pentru ţinutul secuiesc este un lucru neconstituţional şi de neacceptat. Răzvan Rotaru consideră că în forma actuală, Constituția României nu permite crearea de partide pe considerente etnice. Totodată în programul UDMR este prevăzut, ca obiectiv esențial, realizarea unui teritoriu autonom, iar în acord cu legea fundamentală, Constituția, singurele structuri de organizare în cadrul statului român sunt satele, comunele, orașele si județele. Deci introducerea unei noi structuri este, astfel, neconstituțională.