Trimite stirea ta ! redactie@ziarebotosani.ro

ZiareBotosani.ro
DorohoiNews.ro
Veşti bune pentru gravide şi mămici. Ce drepturi au începând de acum la locul de muncă

Veşti bune pentru gravide şi mămici. Ce drepturi au începând de acum la locul de muncă

Adaugat pe 26 Iun 2015
Categorie : National

La locul de munca, atat gravidele, cat si mamele pot sa beneficieze de masuri de protectie sociala, in baza legii. In acest sens, salariatele trebuie sa obtina un document de la medicul de familie si sa informeze angajatorul cu privire la starea lor. Recent, parlamentarii au introdus anumite modificari la cadrul legislativ privind protectia maternitatii la locurile de munca, iar acestea se vor aplica de maine.

Regulile referitoare la protectia maternitatii la locurile de munca sunt incluse in Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 96/2003. Din 25 iunie intra in vigoare Legea nr. 154/2015, care a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 445 din 22 iunie, şi, odată cu ea, unele modificari importante, scrie avocatnet.ro.

In principal, prevederile initiale vor fi clarificate si se vor actualiza anumite aspecte.

Masurile de protectie sociala sunt destinate, conform ordonantei, tuturor femeilor insarcinate si mamelor (lauze sau care alapteaza) care lucreaza la un angajator. In acelasi timp, protectia este acordata indiferent ca este vorba de salariate cu cetatenie romana sau a altui stat.

Salariatele gravide si cele care au nascut trebuie sa mearga la medicul de familie pentru a obtine un document care sa le ateste starea. Totodata, acestea trebuie sa informeze in scris angajatorul cu privire la situatia lor. In caz contrar, angajatorul este exonerat de obligatiile impuse de lege (desi nu de toate), fata de salariatele in cauza.

De cealalta parte, angajatorii trebuie sa previna expunerea gravidelor sau a mamelor la riscuri ce le pot afecta sanatatea si securitatea, precum si sa nu le constranga sa faca o munca daunatoare sanatatii, starii lor de graviditate sau copilului nou-nascut. Prin urmare, acestia sunt obligati sa evalueze riscurile de la locurile de munca si sa informeze salariatele cu privire la rezultate si drepturile pe care le au. In plus, de joi, informarea va trebui sa cuprinda si masurile care trebuie luate.

“Angajatorii vor informa in scris salariatele asupra rezultatelor evaluarii privind riscurile la care pot fi expuse la locurile lor de munca, a masurilor care trebuie luate referitor la securitatea si sanatatea in munca, precum si asupra drepturilor care decurg din prezenta ordonanta de urgenta”, scrie in Legea nr. 154/2015.

Angajatorul poate anunta alti salariati cu privire starea de graviditate a unei colege de-ale lor doar cu acordul scris al acesteia, atat timp cat sarcina nu este vizibila si doar daca acest lucru este in interesul bunei desfasurari a muncii.

Conditiile si programul de munca, schimbate fara a afecta salariul

Daca exista aspecte care pot pune in pericol sanatatea si securitatea gravidelor si a mamelor, angajatorii sunt nevoiti sa ia masuri adecvate.

Conform noilor prevederi, intr-o astfel de situatie vor trebui modificate temporar conditiile si/sau programul de munca. In acest sens, angajatorii vor tine cont de recomandarile medicului de medicina muncii/familie si vor mentine veniturile salariatelor la acelasi nivel. Anterior, legea nu făcea nicio referire la durata schimbarilor conditiilor sau a programului.

„(…) In cazul in care rezultatele evaluarii (…) evidentiaza un risc pentru securitatea sau sanatatea salariatelor (…) sau o repercusiune asupra sarcinii sau alaptarii, angajatorul trebuie sa ia masurile necesare pentru ca, printr-o modificare temporara a conditiilor de munca si/sau a programului de lucru al salariatei in cauza, sa fie evitata expunerea acesteia la riscurile evidentiate, conform recomandarii medicului de medicina muncii sau a medicului de familie, cu mentinerea veniturilor salariale”, este mentionat in Legea nr. 154/2015.

Daca acest lucru nu este posibil sau nu poate fi realizat din motive bine intemeiate, salariata trebuie sa fie repartizata pe un alt post, cu pastrarea salariului. In fine, daca nici varianta repartizarii pe un alt post nu este posibila, salariatele pot sa ceara intrarea in concediul de risc maternal.

Gravidele au dreptul la dispensa pentru consultatii prenatale in limita a maximum 16 ore pe luna, daca aceste investigatii pot fi facute doar in timpul programului de lucru.

Persoanele aflate in concediul de risc maternal au dreptul si la o indemnizatie

Pe durata concediului de risc maternal, salariatele trebuie sa primeasca si o indemnizatie lunara. Aceasta este suportata integral din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate si are un cuantum de 75% din din media veniturilor aferente ultimelor sase luni.

Concediul de risc maternal poate dura cel mult 120 de zile si este acordat, dupa caz, in intregime sau fractionat. Prin modificarile aduse de Legea nr. 154/2015, va fi prevazut ca acesta nu se va acorda in acelasi timp cu alte concedii medicale (de exemplu, concediul pentru incapacitate temporara de munca, cel pentru prevenirea imbolnavirilor si recuperarea capacitatii de munca sau cel pentru maternitate).

Posibilitatea de a cere intrarea in concediul de risc maternal intervine cand salariata nu poate fi repartizata pe un alt post si se face dupa cum urmeaza:

-inainte de data solicitarii concediului de maternitate (angajatele gravide);

-dupa data revenirii din concediul postnatal obligatoriu (de maine, concediul postnatal va fi inlocuit in prevederi de concediul de lauzie), daca nu este solicitat concediul si indemnizatia pentru cresterea copilului (angajatele care au nascut recent si care alapteaza).

Concediul de risc maternal este acordat in baza unui certificat medical eliberat de medicul de familie sau medicul specialist, daca salariata s-a dus la consultatiile pre si postnatale.

Dupa nastere, mamele sunt obligate sa efectueze cel putin 42 de zile de concediu.
Pauze de odihna, alaptare si program de lucru redus
Daca gravidele si mamele lucreaza stand in picioare sau pe scaun, acestea trebuie sa beneficieze de pauze regulate pentru a se odihni sau, respectiv, pentru a face miscare.

„Medicul de medicina muncii stabileste intervalele de timp la care este necesara schimbarea pozitiei de lucru, perioadele de activitate, precum si durata perioadelor pentru repaus in pozitie sezanda sau, respectiv, pentru miscare”, scrie in OUG nr. 96/2003.

De asemenea, mamele care alapteaza trebuie sa primeasca doua pauze de alaptare a cate o ora pana cand copilul implineste un an. Insa la cerere pauzele pot fi inlocuite cu o reducere de doua ore a programului de lucru zilnic.

“Pauzele si reducerea duratei normale a timpului de munca, acordate pentru alaptare, se includ in timpul de munca si nu diminueaza veniturile salariale si sunt suportate integral din fondul de salarii al angajatorului”, mai prevede actul normativ amintit.
Daca din motive de sanatate angajatele nu pot sa indeplineasca intreg programul de lucru, acestea sunt indreptatite la o reducere de un sfert din durata normala de munca. Masura este luata in baza recomandarii medicului si cu pastrarea salariului la acelasi nivel.

Gravidele si mamele nu pot fi obligate sa munceasca noaptea. Daca sanatatea le este afectata de munca de noapte, acestea pot cere angajatorului transferul pe un loc de munca de zi. In cazul in care transferul nu este posibil, salariatele au dreptul sa intre in concediul de risc maternal.

Concedierea este permisa doar in anumite situatii
Angajatorilor le este interzis sa concedieze gravidele sau mamele din motive care au o legatura directa cu starea acestora.

Totodata, nu poate fi dispusa incetarea raporturilor de munca/serviciu daca salariatele sunt in concediu de risc maternal, de maternitate, pentru cresterea copilului sau pentru ingrijirea copilului bolnav.

Totusi, exceptie fac situatiile in care concedierea intervine din cauza reorganizarii judiciare sau a falimentului angajatorului. De joi, pe lista exceptiilor va figura, de asemenea, si dizolvarea angajatorului.

Angajatele care considera ca au fost date afara din motive care au legatura cu starea lor pot sa conteste decizia de concediere in instanta, dispune OUG nr. 96/2003. Contestatia se depune la judecatoria competenta, in cel mult 30 de zile de la data comunicarii deciziei de concediere, actiunea in justitie fiind scutita de taxa judiciara de timbru si de timbru judiciar.

„In cazul in care o salariata contesta o decizie a angajatorului, sarcina probei revine acestuia, el fiind obligat sa depuna dovezile in apararea sa pana la prima zi de infatisare”, scrie in document.

In situatia in care salariatelor le sunt incalcate sau refuzate anumite drepturi prevazute de lege, acestea se pot adresa unui inspectorat teritorial de munca.



ZiareBotosani.ro

National: Alte articole din aceasta categorie