Trimite stirea ta ! redactie@ziarebotosani.ro

DorohoiNews.ro
ZiareBotosani.ro
DorohoiNews.ro
Adolescenta care i-a sucit minţile lui Ştefan cel Mare. Copila de 16 ani de la prizonieră la doamnă a Moldovei

Adolescenta care i-a sucit minţile lui Ştefan cel Mare. Copila de 16 ani de la prizonieră la doamnă a Moldovei

Adaugat pe 09 Aug 2015
Categorie : Monden

Intrigile amoroase şi ascensiunile spectaculoase ale femeilor care împărţeau aşternuturile cu marii suverani erau la modă în secolul al XV lea, în vestul Europei.

Patriarhatul cu voievozi bisericoşi şi care păreau să respecte regulile pudorii şi ale unei bunecuvinţe aproape monahale nu a fost ferit de aceste gen de intrigi. Şi în Principatele Române, amantlâcurile şi iubirile pătimaşe erau prezente, iar ascensiunea şi câştigarea puterii se puteau realiza trecând şi prin iatacurile marilor voievozi moldoveni sau valahi.

Un bun exemplu este cel al iubirii pătimaşe dintre Ştefan cel Mare şi Maria Voichiţa, aproape o adolescentă când a intrat în graţiile voievodului. Ea este cea care care l-ar fi „cuminţit” pe fustangiul domnitor moldovean, dar şi cea pe care a iubit-o fără oprelişti chiar şi în timp ce era căsătorit cu o prinţesă bizantină. Asupra relaţiei dintre Ştefan şi Maria Voichiţa planează şi acum controverse şi mistere.

Frumoasa copilă de domn ostatică la Suceava
Maria Voichiţa a fost singurul copil al voievodului muntean Radu cel Frumos, fratele lui Vlad Ţepeş cu Maria Despina. S-a născut cel mai probabil în 1457 la Târgovişte. Radu cel Frumos, tatăl acesteia, a fost un aliat fidel al turcilor, fiind preferatul lui Mahomed al II-lea. Radu a fost în permanenţă în rivalitate cu fratele său Vlad, detronându-l cu intervenţia turcilor.

Radu cel Frumos a intrat în conflict cu Ştefan cel Mare, voievodul Moldovei, care dorea un alt voievod, unul care să nu fie închinat turcilor. Voievodul agreat de Ştefan era Laiotă Basarab, tot din neamul Basarabilor ca şi Radu cel Frumos. În al doilea război cu Ştefan, Radu cel Frumos este alungat, iar familia sa cade prizonieră în mâinile domnitorului moldovean. Mai precis acest eveniment are loc la 24 noiembrie 1473, în urma unui raid asupra Târgoviştei. Maria Voichiţa şi doamna Despina ajung prizoniere ale lui Ştefan cel Mare.

„La 24 ale aceleiaşi luni, miercuri, a luat Ştefan voievod cetatea şi a intrat în ea. Şi a luat şi pe doamna Radului voievod şi pe fiica lui, care-i era singura născută, şi toate comorile lui şi toate veşmintele lui şi toate steagurile lui”, se arată şi în Letopiseţul anonim al Moldovei. La aceea dată Maria Voichiţa avea 16 ani şi era de o frumuseţe răpitoare.

„Maria Voichiţa pare a fi moştenit frumuseţea tatălui ei Radu, supranumit cel Frumos”, preciza şi Constantin Gane în „Trecute vieţi de doamne şi domniţe”. Ştefan cel Mare, cel care o luase prizonieră, era un bărbat de 40 de ani, căsătorit cu principesa bizantină Maria Commnena, zisă de Mangop după posesiunile sale.

Amanta se iubea cu voievodul sub privirile nevestei
Maria Voichiţa a fost adusă la Suceava, unde culmea a fost dată în grija doamnei ţării Maria de Mangop. Cu aceasta din urmă Ştefan cel Mare se căsătorise pe 24 septembrie 1472 la Suceava, adică cu un an înaintea raidului din Ţara Românească. Frumuseţea domniţei din Muntenia a stricat însă căsătoria voievodului.

Ştefan s-a îndrăgostit nebuneşte de copila adusă ca prizonieră. Mai mult decât atât, Maria Voichiţa îl încurajează, după cum arată Xenopol, făcând ochi dulci voievodului, chair dacă îl ştia căsătorit şi în condiţiile în care doamna ţării îi purta de grijă. „Aici se vede că farmecul fiicei lui Radu prinse în laţ simţirile lui Ştefan care începu a umbla după ea”, scria A.D. Xenopol în ”Istoria Românilor din Dacia Traiană”, volumul II.

Totodată se vede că munteanca dorea să devină doamnă a ţării în locul Marie de Mangop, fiind descrisă de Xenopol ca ”mândră” şi dornică să dispute Mariei de Mangop, tronul şi inima lui Ştefan cel Mare. Aprins de această dragoste, Ştefan se iubeşte fără perdea cu tânăra lui amantă şi de faţă cu toată lumea, renegându-şi propria soţie. Mai mult decât atât, se presupune că a existat o luptă surdă între cele două rivale. „Fiind încă şi prinsă o luă de concubină şi alipindu-se tot mai mult de ea, se desfăcea de legiuita lui soţie.[…] Pasiunile pe atunci erau mai; inima stăpânea totul şi cugetarea asculta de ea”, spunea Xenopol.

Soţia umilită moare de necaz, amanta triumfă
Povestea amoroasă făţişă dintre Ştefan al Moldovei şi Maria Voichiţa continuă pe parcursul a încă patru ani. Domnul Moldovei nu dorea să renunţe oficial nici la Maria de Mangop, având în vedere posesiunile acesteia din Crimeea. După 1475 însă Caffa împreună cu Mangopul au fost cucerite de turci. Aicea punctul de vedere al istoricilor este diferit. Unii printre care şi A.D. Xenopol, spun că Ştefan, nemaivând niciun motiv să mai stea cu Maria de Mangop, divorţează şi se căsătoreşte cu amanta triumfătoare. Sursa: Nasul.tv





ZiareBotosani.ro

Monden: Alte articole din aceasta categorie