Frica de DNA îi face pe profesori să fugă de bacalaureat. Tot mai mulţi dascăli refuză să meargă la supravegherea probelor scrise. Oamenii se tem că ar putea fi reclamaţi chiar şi fără motiv că au încălcat regulile de organizare. În plus, ei susţin că nici banii pe care i-ar primi pentru orele de supraveghere nu îi motivează, pentru că sunt prea puţini.

Florentina Preda este profesor într-o şcoală din Buzău. Pentru ea este primul an în care a refuzat să mai meargă la supraveghere la bacalaureat.

„Există mai multe motive. Unul e stresul de sfârşit de an şi al doilea motivat de ideea de ce s-a întâmplat şi am auzit şi s-a mediatizat peste tot. Aş fi stresată că mi se poate întâmpla ceva, să fiu chemată la DNA", a declarat Florentina Preda, profesor.

Potrivit România TV, sindicaliştii din învăţământ îi susţin pe profesori şi spun că temerile lor sunt îndreptăţite. Mai ales că, spun ei, primesc şi bani puţini pentru orele de supraveghere.

„Există riscuri foarte mari ca aceşti profesori să ajungă în vizorul unor organe de cercetare penală, chiar la reclamaţia oricui numai de dragul de a o face", a declarat Cristache Bratu, vicepreşedinte sindicat.

Mai sunt doar câteva zile până la începerea probelor scrise ale bacalaureatului, dar la Buzău listele cu profesori supraveghetori sunt incomplete.

„Am acoperit în proporţie de 75% acest necesar. Suntem convinşi că vom acoperi necesarul", a spus Geta Burducea, inspector general.

Sancţiunile disciplinare care se pot aplica personalului implicat în comisiile de bacalaureat, în organizarea şi desfăşurarea examenului de bacalaureat, în raport cu gravitatea abaterilor, sunt:    
·    observaţie scrisă;
·    avertisment;    
·    diminuarea salariului de bază, cumulat, când este cazul, cu indemnizaţia de conducere, de îndrumare şi de control, cu până la 1 5%, pe o perioadă de 1 - 6 luni;   
·    destituirea din funcţia de conducere, de îndrumare şi de control din învăţământ;   
·    desfacerea disciplinară a contractului de muncă.

Cadrele didactice care, în perioada examenului, comit fapte cu caracter infracţional, respectiv furnizarea soluţiilor problemelor, înlocuiri de lucrări, falsificări de lucrări etc., care permit sau favorizează fraudarea examenului sau care au manifestări care atestă neglijenţă în îndeplinirea atribuţiilor ce le revin, sunt sancţionate în conformitate cu prevederile prezentei metodologii sau ale Codului penal.

În astfel de cazuri, Comisia Naţională de Bacalaureat sau, după caz, comisia de bacalaureat judeţeană/a municipiului Bucureşti va sesiza în scris organele de cercetare penală.

Pentru cercetarea abaterilor săvârşite de personalul didactic se constituie comisii formate din 3 - 5 membri, dintre care unul reprezintă organizaţia sindicală din care face parte persoana aflată în discuţie sau este un reprezentant al salariaţilor, iar ceilalţi sunt cadre didactice care au funcţia didactică cel puţin egală cu a celui care a săvârşit abaterea.

În comisiile de cercetarea abaterilor personalului didactic din învăţământul preuniversitar pot fi incluşi şi inspectori şcolari de specialitate.

În cadrul cercetării abaterii prezumate, se stabilesc faptele şi urmările acestora, împrejurările în care au fost săvârşite, existenţa sau inexistenţa vinovăţiei, precum şi orice alte date concludente. Audierea celui cercetat şi verificarea apărării acestuia sunt obligatorii. Refuzul celui cercetat de a se prezenta la audiere, deşi a fost înştiinţat în scris cu minimum 48 de ore înainte, precum şi de a da declaraţii scrise se constată prin proces-verbal şi nu împiedică finalizarea cercetării.

Cadrul didactic cercetat are dreptul să cunoască toate actele cercetării şi să-şi producă probe în apărare. Inspectoratul şcolar va face comunicarea, prin decizie scrisă către unitatea de învăţământ de la care provine cadrul didactic respectiv, în care se precizează abaterea constatată şi sancţiunea dispusă, urmând ca unitatea de învăţământ respectivă să ducă la îndeplinire aplicarea acesteia. Abaterile săvârşite de cadrele didactice în timpul participării la comisiile pentru examenul de bacalaureat sunt luate în considerare la acordarea calificativului anual.

Constatarea de nereguli grave sau repetate în desfăşurarea activităţii unei comisii de bacalaureat aduce după sine diminuarea cu 20% – 70% a indemnizaţiei preşedintelui. De asemenea, constatarea de nereguli grave duce la înlocuirea din comisie a vinovaţilor. În cazul înlocuirii din comisie, pentru abateri grave, persoana înlocuită nu primeşte indemnizaţia cuvenită respectivei funcţii din comisia de bacalaureat. Preşedinţii de comisii, cadre didactice universitare, care nu îşi îndeplinesc obligaţiile ce le revin în conformitate cu prezenta metodologie, nu vor mai participa la sesiunile următoare ale examenului de bacalaureat.

Cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar care nu îşi îndeplinesc corespunzător atribuţiile în comisiile de bacalaureat, care manifestă neglijenţă sau încalcă prevederile prezentei metodologii li se suspendă, pe o perioadă de 1-5 ani, dreptul de a participa la sesiunile următoare ale examenului de bacalaureat.

În vederea respectării prevederilor din prezenta metodologie şi pentru asigurarea corectitudinii desfăşurării examenului de bacalaureat, preşedinţii comisiilor din centrele de bacalaureat vor solicita declaraţii scrise de la fiecare membru al comisiei. În declaraţia-tip, cadrul didactic precizează că nu are soţ/ soţie, rudă sau afin, până la gradul al patrulea, printre candidaţii care participă la examenul de bacalaureat în sesiunea respectivă şi îşi asumă responsabilitatea pentru respectarea întocmai a prevederilor legale.

De asemenea, declaraţia cadrului didactic cuprinde menţiunea că, în cazul constatării unor nereguli în activitatea sa din cadrul comisiei, ştie că se vor lua măsuri de sancţionare, care pot merge până la excluderea din învăţământ, în funcţie de gravitatea abaterii. Sursa: romaniatv.net