Examenul pentru ocuparea posturilor de director în instituțiile de învățământ preuniversitar a stârnit numeroase controverse și chiar a fost folosit pentru a provoca un scandal politic.

Sindicaliștii din Educație explică de ce mulți dintre directori au refuzat să se prezinte la examen. Conform Legii Educației, comisiile de evaluare sunt constituite din doi delegați ai Consiliului Județean, dar cei mai mulți sunt cu studii medii și chiar absolvenți de școli profesionale sau oameni cu opt clase.

Peste 10% dintre directorii actuali ai școlilor și liceelor din România au refuzat să se prezinte la examenul scris pentru ocuparea posturilor sau, pur și simplu, nu au avut timp nici măcar să-și facă dosarul și să-l depună. Alții nu vor lua examenul, fie pentru că nu au avut timp să se pregătească, fie pentru că – spun reprezentanții sindicatelor – metodologia a fost făcută „pe genunchi” și întrebările nu au legătură cu managamentul instituțiilor de învățământ. O altă problemă va apărea în momentul schimbării celor care nu au luat examenul - indiferent de motiv -, pentru că foarte mulți nu vor avea înlocuitori. „Conform metodologiei, cine nu a luat concursul va fi schimbat. Sunt situații în care nu există candidați, iar în alte situații nu vrea nimeni să preia postul. Sunt convins că, imediat după alegeri, ministrul Educației va fi nevoit să schimbe acest ordin, pentru că produce blocaj total”, explică Simion Hăncescu, liderul Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI).

Se vor căuta directori

Ministerul Educației a declarat că procentul celor care s-au înscris la acest consurs este de 101,77%, dar sindicaliștii arată că, de fapt, sunt peste 1.000 de școli unde nu s-a înscris nimeni la examen. „Sunt școli gimnaziale cu un număr mare de elevi și rezultate deosebite, unde sunt directori de prestigiu care au preferat să rezolve problemele din școală și, efectiv, n-au avut timp nici măcar să-și facă dosarele. Dintre cei 8.776 care au dat concurs, probabil vor lua 6.000 examenele. Va trebui apoi să se găsească peste 3.000 de directori care să-i înlocuiască. În mediul rural s-ar putea să nu îndeplinească nimeni acel barem stabilit prin metodologie, în afară de testul grilă: să aibă doctorat sau cursuri internaționale”, mai spune Hăncescu. Monica Anisie, secretar de stat în Ministerul Educației, spune că aceste prevederi trebuie să fie privite pozitiv. „Nu li se cer obligatoriu, ci primesc punctaj în plus cei care au. Este normal să primească un punctaj mai mare cei care au studii în plus. Nu gândim negativ, ci pozitiv. Este vorba despre ceea ce primește omul în plus pentru munca pe care a desfășurat-o în plus față de ceilalți colegi”, a explicat secretarul de stat, pentru Jurnalul Național. sursa: jurnalul.ro