Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Botoşani, instituţie de cultură aflată sub patronajul Consiliului Judeţean Botoşani, organizează FESTIVALUL TARAFURILOR „CONSTANTIN LUPU”.

Acţiunea culturală aflată la cea de a II-a ediţie va avea loc vineri 19 mai 2017, ora 18.00 în Municipiul Botoşani, Pietonalul Unirii, în faţa Cinematografului Unirea.

Tarafuri renumite din Vaslui, Bacău, Suceava şi Botoşani vor oferi spectacole extraordinare în memoria violonistului, dirijorului, profesorului Constantin Lupu care a trăit pentru a culege, transcrie şi salva adevărata muzică tradiţională, lăsând o zestre inestimabilă Muzeului Naţional al Ţăranului Român prin proiectele: Muzica veche din Moldova de Sus, Muzica de petrecere a evreilor din Botoşani şi alte proiecte preţioase.

Constantin Lupu ar fi împlinit pe 19 mai anul acesta 66 de ani. Proaspăt absolvent al Conservatorului de muzică din Iaşi a fost repartizat în 1975 la Centrul Judeţean de Îndrumare a Creaţiei Populare şi a Mişcării Artistice de Masă Botoşani, aşa cum se numea pe atunci fosta Casă a Creaţiei şi cum se numeşte acum, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale.

A lucrat aproape 38 de ani confundându-se cu instituţia căreia i-a dus faima în ţară şi în lume. În 1977 a înfiinţat Taraful Datina, care-i avea în componenţă, la început, pe lângă virtuozul care era Constantin Lupu, şi pe Cristian Spânu, la fluier, Mircea Antoneac, la vioară, Mihai Cojocaru, la contrabas, Constantin Bădean, la braci şi Constantin Negel, la cobză. Au mai colaborat sub bagheta lui Constantin Lupu, care-şi obţinuse şi dirijoratul, Aurel Amarandei, la fluier, Adrian Cântec, la acordeon, C. Sfrangeu la contrabas, şi alţii. Între 1981 şi 1985 Taraful Datina a înregistrat două LP-uri şi peste 100 de piese folclorice culese de Constantin Lupu, intrate în fonoteca de aur a Radiodifuziunii Române.

A colaborat cu mari folclorişti, etnologi, dirijori şi realizatori TV, de la Emilia Comişel la Speranţa Rădulescu, de la Constantin Arvinte la Ioan Cobâlă, de la Mărioara Murărescu la Vasile Pohoaţă, ori cu cercetători autentici cum au fost I.H. Ciubotaru, Pavel Delion sau Narcisa Ştiucă.

Devenit director al Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Botoşani, în februarie 1990, a condus instituţia aceasta timp de şapte ani, aducând-o, împreună cu colectivul de atunci, subordonat metodic şi financiar Ministerului Culturii, prin Inspectoratul Judeţean pentru Cultură Botoşani, şi Centrului Naţional pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, între primele trei instituţii de cercetare şi promovare a folclorului din ţară. Succesele Tarafului Datina şi ale Ansamblului de dansuri cu acelaşi nume, condus de regretatul Vasile Andriescu şi el salariat al instituţiei, ambele ale Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Botoşani, au făcut cunoscut în ţară şi peste hotare, din Europa în Asia, din Africa până în America, folclorul muzical autentic din arealul judeţului Botoşani, parte a Ţării de Sus.

Mari manifestări de răsunet, iniţiate sau continuate de Constantin Lupu, cum ar fi Festivalul-concurs naţional de muzică uşoară „Mărţişor”, „Serbările pădurii”, „Holda de Aur”, „Satule, mândră grădină”, „Cântec şi joc pe Valea Prutului”, „Datini şi obiceiuri de iarnă” şi altele, sunt mărci care poartă amprenta profesionalismului de care a dat dovadă.

În privinţa cercetării arealului folcloric al judeţului Botoşani, de la culegerea a sute şi sute de piese muzicale, de joc şi cântec, până la transcrierea minuţioasă, în detaliu a acestora, apoi orchestraţii de care s-au folosit de cele mai multe ori trecându-i contribuţia în anonimat, mari orchestre de muzică populară, Constantin Lupu va fi menţionat, din păcate, în istoria tradiţiilor culturale ale locului ca ultimul profesionist adevărat, care şi-a sacrificat timpul şi sănătatea întru a îmbogăţi o zestre pe care puţini ştiu acum să i-o aprecieze aşa cum se cuvine.

Risipitor, cum l-am ştiut chiar din momentul când a sosit la Botoşani din aula conservatorului ieşean, renunţând la locurile natale din Gdinţii Neamţului, Constantin Lupu s-a dăruit în totalitate profesiei sale, muzicii populare, pentru care avea un cult aparte, de la care nu putea fi abătut. Din această risipă a rămas această zestre pe care trebuie să o folosim la nivelul impus de el şi să o păstrăm ca un eşantion de acurateţe şi marcă identitară a culturii noastre tradiţionale.

Copia CD-ului Muzică veche din Moldova de Sus, realizată acum de instituţia la care a lucrat şi care ar trebui să-i poarte numele, readuce în atenţia iubitorilor de folclor autentic piese culese, transcrise şi interpretare de el împreună cu cîţiva membri ai Tarafului Datina, precum: Hora lui Nemţanu, Hora boierească a lui Toader Ţîntă, Sârba cu corzi încălecate din Albeşti, ori Sârba din Prisăcani sau Ţărăneasca de pe Siret, care, ascultate acum, scot în evidenţă virtuozitatea violonistului Constantin Lupu.

Este doar un început de gest care se adaugă la o a doua ediţie a Festivalului zonal de tarafuri, care-i poartă numele, festival organizat de instituţia la care acesta a lucrat, cum am spus, timp de aproape 38 de ani.

Incercăm, şi sperăm să şi reuşim să arătăm măcar acum, preţuirea şi respectul omagiindu-i numele şi munca de o viaţă prin acest festival.